„Ai încredere fără să crezi”: Cum consumă tinerii azeri mass-media în care nu au încredere
„Nu am încredere în mass-media.” În rândul tinerilor azeri, această propoziție nu este o provocare sau o declarație politică.
Diella, ministrul inteligenței artificiale din Albania, poate un algoritm să combată corupția?
Albania a introdus un „ministru” al inteligenței artificiale pentru a supraveghea achizițiile publice, promițând un viitor fără corupție. Dar pot algoritmii să ofere corectitudine și responsabilitate sau riscă să înlocuiască alegerile democratice cu un cod opac?
Erasmus+ revine în Regatul Unit: studenții vor putea participa la programul de schimb al UE începând cu 2027.
După o absență de cinci ani din cauza Brexitului, Regatul Unit se va alătura programului Erasmus+, permițând schimburi academice și culturale cu Europa. Acest acord semnificativ, în valoare uimitoare de 570 de milioane de lire sterline, consolidează legăturile dintre tineri și universități de ambele părți ale continentului.
Combaterea știrilor false: lecții din mașinăria de propagandă nazistă
În lupta împotriva știrilor false, istoria oferă un exemplu înfiorător. Sub regimul nazist al lui Adolf Hitler, comunicarea în masă a fost folosită ca armă pentru a răspândi dezinformare, a controla opinia publică și a suprima disidența.
Au părăsit intelectualii clădirea?
În întreaga Europă, cultul simplității câștigă teren în disciplina gândirii. Experții sunt batjocoriți, numindu-i elitisti, în timp ce ignoranța este redenumită autenticitate. În această nouă gramatică politică, gândirea însăși a devenit un act de sfidare.
Glisează la dreapta pentru adevăr: lupta Generației Z împotriva dezinformării
Știrile false își găsesc perechea: Generația Z verifică faptele, pune sub semnul întrebării și remodelează feed-urile noastre.
Germania: Revista radicală este din nou permisă. Libertatea presei este invocată drept argument
O instanță administrativă germană din Leipzig a ridicat temporar interdicția de publicare a revistei Compact, argumentând că, deși există dovezi că publicarea a încălcat demnitatea umană, principiul libertății presei are prioritate.
Gamificarea naționalismului: AfD și politica apartenenței emoționale
Bun venit pe TikTok Nationalism: o față impecabilă, o scădere a ritmului și legenda „Germania pentru germani”. Discursul lui Alice Weidel remixat cu synthwave, avatare de inteligență artificială și clipuri obscure cu migranți. Politica a părăsit parlamentul pentru pergamentul infinit, unde propaganda poartă luciu de buze și vibrații. AfD nu face campanie - ci performează. Ultranaționalismul devine estetic, identitatea în locul ideologiei. Așa cum o numește Marcus Bösch: slopaganda - rezoluție redusă, emoțională, făcută să devină virală. În acest naționalism gamificat, credința este opțională. Doar apăsați pe distribuire.
