Sfârșitul liceului nu mai reprezintă doar o tranziție simbolică către vârsta adultă, ci un punct de cotitură marcat de incertitudine economică și presiune socială. Tinerii din Generația Z se confruntă cu un triunghi decizional complex: continuarea studiilor, intrarea prematură pe piața muncii sau dependența financiară de familie. Iată o imagine a momentului, susținută de date oficiale din 2026.
- Universitatea: Între ambiție și pragmatism financiar Deși învățământul superior rămâne un obiectiv, România se confruntă cu un paradox: avem cea mai mică rată de abandon școlar raportată recent, dar și cel mai mic număr de absolvenți de universitate din Uniunea Europeană.
- Nivel de educație: Doar 22% dintre tinerii români dețin în prezent o diplomă de învățământ superior , ceea ce plasează țara pe ultimul loc în UE, unde media structurală este de peste 36%.
- Motivele alegerii: 43% dintre tinerii care decid să nu urmeze sau să abandoneze învățământul superior invocă faptul că programa de învățământ este prea dificilă sau nu corespunde așteptărilor lor profesionale.
- Sprijin din partea statului: Pentru tinerii din medii vulnerabile, https://www.edu.ro/comunicat_presa_94_2024_lista_intermediara_proiecte_primul_student_in_familie încearcă să combată barierele financiare prin subvenții europene.
- Viața de student și munca: o relație dificilă în România Spre deosebire de statele occidentale, tinerii români aleg rareori să lucreze în primul an de facultate, preferând să se concentreze exclusiv pe studii sau fiind descurajați de ofertele salariale mici.
- Rata de ocupare a forței de muncă în rândul studenților: România are cel mai mic procent de tineri care lucrează în timpul studiilor din întreaga Uniune Europeană, de doar 2,4%, comparativ cu o medie europeană de peste 25% (Sursa: Eurostat – Ancheta asupra forței de muncă 2024/2026).
- Dependența de părinți: Majoritatea studenților (peste 71%) rămân în afara câmpului muncii pe durata studiilor, fiind susținuți financiar de familiile lor. Această tendință este alimentată și de faptul că salariile de bază sunt percepute ca fiind prea mici pentru a justifica timpul pierdut de la cursuri (Sursa: Antena 3 CNN / Sociologul Dan Pietre – Analiza pieței muncii 2026).
- Bariere în angajare: Tinerii care își caută un loc de muncă se confruntă cu automatizarea posturilor de bază și cu cerința de „experiență” chiar și pentru locurile de muncă debutante (Sursa: Studiul Lugera & Makler – Piața muncii 2025/2026).
Concluzie: Absolventul „captiv” între două lumi
Analizând datele, observăm o Generație Z care se simte obligată să aleagă între o universitate care nu garantează succesul imediat și o piață a muncii care nu o primește cu brațele deschise. Rezultatul este o prelungire a stării de dependență: tinerii rămân sub „umbrela” financiară a părinților nu neapărat din comoditate, ci din cauza unui decalaj structural.
Fără experiență profesională timpurie (așa cum vedem în Olanda sau Danemarca, unde 70% dintre studenți lucrează), absolvenții români părăsesc universitatea cu un dezavantaj competitiv. Astfel, sprijinul financiar al părinților devine o „cârjă” necesară, dar care poate întârzia maturizarea profesională și independența reală a noii generații până în jurul vârstei de 30 de ani.
Articol scris de Mihai Marcel Ghinea.