Pe măsură ce progresele tehnologice remodelează economia globală, rolul Europei ca lider în inovare este din ce în ce mai important. Uniunea Europeană trebuie nu numai să își mențină avantajul competitiv, ci și să abordeze deficiențele emergente din ecosistemul său de inovare pentru a-și asigura viitorul ca o putere tehnologică globală.
(Michalina Szpyrka | euractiv.pl )
Uniunea Europeană este un actor cheie în cursa tehnologică globală și este imperativ ca UE să își mențină și să își extindă influența asupra inovațiilor emergente. Noile tehnologii modelează constant economia globală, stimulează inovația și determină care țări sunt cele mai competitive.
Cel mai recent raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC), intitulat „Semnale slabe în știință și tehnologie – 2024”, identifică 221 de tehnologii emergente care ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului Europei.
Deși Europa este lider în cercetare într-o serie de domenii de vârf, inclusiv inteligența artificială, biotehnologia și gemenii digitali, raportul JRC evidențiază, de asemenea, deficiențe cheie ale sistemului de inovare al UE, cum ar fi activitatea scăzută de brevetare și un ecosistem de cercetare și dezvoltare fragmentat.
Progresul tehnologic progresează la nivel global într-un ritm fără precedent. Capacitatea de a identifica semnalele timpurii ale tehnologiilor emergente este esențială pentru ca Europa să își mențină competitivitatea, deoarece tehnologiile aflate în prezent în cercetare ar putea domina în curând sectoare economice cheie.
Metodologia raportului JRC permite detectarea „semnalelor slabe” sau a indicatorilor timpurii ai unor noi tehnologii potențial revoluționare, prin analiza publicațiilor științifice, a datelor privind brevetele și a proiectelor de cercetare finanțate.
Înțelegerea acestor tehnologii aflate în stadiu incipient permite factorilor de decizie și investitorilor să ia decizii strategice, asigurând poziția de lider a Europei în domeniul inovării. Sprijinul timpuriu pentru tehnologiile revoluționare poate, de asemenea, preveni relocarea acestora către regiuni cu medii competitive mai favorabile, cum ar fi Statele Unite sau China.
Experții JRC au clasificat tehnologiile detectate în 12 grupuri tematice, inclusiv:
– Inteligența artificială și învățarea automată,
– Gemeni digitali,
– Aerospațială și Aviație,
– Materiale și fabricație avansate,
– Biotehnologie și Medicină,
– Energie și sustenabilitate,
– Mobilitate și transport,
– Calculatoare cuantice și criptografie.
Fiecare dintre aceste domenii conține tehnologii inovatoare care ar putea schimba modul în care funcționează lumea modernă.
Raportul JRC subliniază importanța tot mai mare a inteligenței artificiale (IA) și a gemenilor digitali în conturarea viitorului Europei. IA evoluează către modele de învățare automată care respectă confidențialitatea, IA de încredere și sisteme multimodale pentru recunoașterea imaginilor și a limbajului.
Între timp, gemenii digitali – replici virtuale ale obiectelor fizice – ar putea avea aplicații în diverse sectoare, inclusiv transporturi, construcții, agricultură și asistență medicală. Prin crearea de simulări precise ale orașelor sau rețelelor de transport, aceste tehnologii pot îmbunătăți planificarea urbană și eficiența energetică.
În domeniul biotehnologiei, raportul evidențiază progrese cheie, cum ar fi terapiile anticancerigene bazate pe ARNm, editarea genei CRISPR-Cas13 (țintirea și editarea genelor legate de cancer), materialele terapeutice bioinginerie și terapiile celulare.
Aceste inovații au potențialul de a revoluționa tratamentul bolilor cronice, inclusiv al tulburărilor genetice și al cancerului, sporind în același timp accesibilitatea terapiilor pentru pacienții din întreaga Europă.
În plus, apar inovații în diagnostica medicală. Tehnici precum imagistica metabolică cu deuteriu și inteligența artificială în analiza radiologică ar putea accelera timpii de diagnosticare și spori eficacitatea tratamentului.
Progresul tehnologic durabil este un principiu fundamental al strategiei UE. Raportul subliniază inovațiile cheie, inclusiv hidrogenul verde, bateriile metal-litiu, condensatoarele hibride de potasiu și sistemele inteligente de gestionare a energiei.
Un domeniu deosebit de promițător este producția de biocombustibili din microalge, care ar putea funcționa ca o alternativă la combustibilii fosili. Cercetările privind eficacitatea acestor soluții plasează Europa în avangarda inovației globale în domeniul energiei regenerabile.
Deși Europa excelează în cercetarea științifică și contribuie substanțial la publicațiile științifice, aceasta este în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește brevetarea și comercializarea acestor inovații. Aceasta este o problemă majoră, deoarece brevetele sunt esențiale pentru protejarea progreselor tehnologice și generarea de venituri din cercetare.
Fragmentarea peisajului cercetării și dezvoltării din Europa agravează și mai mult această problemă, deoarece prezența numeroaselor entități de cercetare mici și independente împiedică regiunea să atingă masa critică necesară pentru a concura eficient la scară globală.
Pentru a concura eficient cu SUA și China, UE trebuie să investească strategic în dezvoltarea tehnologiei și să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește brevetarea. Acest lucru se poate realiza prin:
Europa are un potențial semnificativ în sectorul high-tech, dar trebuie să îl valorifice eficient. Eșecul de a-și consolida poziția în brevetarea și implementarea inovațiilor va pune în pericol competitivitatea sa pe piața globală.
Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.
