Soarele artificial al Pământului: piatra de hotar a fuziunii Chinei

În ianuarie anul acesta, China a atins o piatră de hotar revoluționară în domeniul energiei nucleare, stabilind un nou record mondial cu reactorul său experimental – Advanced Superconducting Tokamak (EAST), cunoscut sub numele de „soarele artificial”.

Reactorul a menținut o plasmă stabilă, la temperatură înaltă, timp de 1.066 de secunde – aproape 18 minute – un rezultat fără precedent în istoria cercetării fuziunii nucleare.

Această realizare reprezintă un pas semnificativ către realizarea visului străvechi al omenirii: energie nelimitată și curată prin fuziune nucleară controlată.

— După ce vom construi un generator de energie, vom începe să producem energie până în 2040, — a declarat Dr. Song Yuntao, directorul Institutului de Fizică a Plasmei din cadrul Academiei Chineze de Științe.

Progresul tehnologic al Chinei nu numai că confirmă rolul său tot mai mare în cursa tehnologică globală, dar ar putea modela semnificativ și viitorul politicii energetice și climatice globale.

Reactorul EAST, situat în Hefei, provincia Anhui, își propune să reproducă procesul de fuziune nucleară care alimentează Soarele. În timpul acestui proces, nucleele de hidrogen se contopesc în heliu, eliberând cantități uriașe de energie.

Totuși, reproducerea acestui proces pe Pământ necesită condiții extreme — plasma trebuie să atingă temperaturi care depășesc 100 de milioane de grade Celsius, de câteva ori mai mari decât nucleul Soarelui, iar stabilitatea sa trebuie menținută pentru o perioadă lungă de timp.

Nu cu mult timp în urmă, astfel de parametri păreau de neatins — recordul anterior de 403 secunde a fost stabilit în 2023, tot la EAST. În doar doi ani, durata aproape s-a triplat, demonstrând ritmul rapid al progresului tehnologic. Experții subliniază că fiecare nou record ne apropie de momentul în care energia de fuziune comercială devine fezabilă.

— Sperăm să extindem colaborarea internațională prin intermediul EAST și să aducem energia de fuziune în practică pentru umanitate — a spus Song.

Energia de fuziune ca strategie a UE privind clima

Pentru Uniunea Europeană, care s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050, energia de fuziune devine unul dintre pilonii strategiei sale de tranziție energetică.

— În cadrul Comisiei, urmăm o politică de zero emisii net, așadar fiecare sursă de energie care poate contribui la aceasta este, desigur, binevenită — a declarat Massimo Garribba, director general adjunct al Direcției Generale Energie a Comisiei Europene — Dacă se va realiza acest lucru, atunci vom avea un ciclu care este practic autosustenabil. În ceea ce privește securitatea energetică, aceasta este o situație foarte avantajoasă — a explicat Garribba.

Reacțiile de fuziune nu emit gaze cu efect de seră, iar deșeurile generate de acestea sunt mult mai puțin problematice decât cele provenite de la centralele nucleare tradiționale. Acest lucru face ca tehnologia de fuziune să fie un jucător potențial cheie în reducerea încălzirii globale și în îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Uniunea Europeană sprijină activ dezvoltarea acestei tehnologii prin participarea sa la proiectul global Reactorul Termonuclear Experimental Internațional (ITER).

Proiectul, situat în centrul de cercetare de la Cadarache, în sudul Franței, este unul dintre cele mai ambițioase demersuri științifice din istorie. Scopul său este de a construi cel mai mare și mai avansat reactor de fuziune, demonstrând că este posibil să se producă mai multă energie decât consumă reacția.

ITER este un proiect comun la care participă 35 de țări, inclusiv națiuni ale UE, Regatul Unit, China, India, Coreea de Sud, Japonia, Rusia și SUA.

— Avem absolut nevoie de tehnologii inovatoare alternative pentru a avea o aprovizionare energetică mondială masivă, previzibilă și continuă — a subliniat Bernard Bigot, fost director general al ITER — Contribuția Chinei este pur și simplu extraordinară. China este extrem de motivată, cu sprijin politic deplin și, până acum, a furnizat toate componentele inovatoare și specifice la timp și conform specificațiilor. Așadar, China este într-adevăr un partener exemplar pentru ITER — a spus Bigot.

China joacă, de asemenea, un rol cheie în cadrul proiectului, reprezentând aproximativ 9% din implementarea acestuia — atât din punct de vedere financiar, cât și tehnologic. Datorită experienței acumulate în cadrul proiectului EAST, China oferă date și soluții valoroase care sunt utilizate nu numai în ITER, ci și în alte eforturi de cercetare internaționale.

Deși drumul către aplicarea comercială a fuziunii nucleare este încă lung, iar barierele tehnologice — cum ar fi eficiența energetică și durabilitatea materialelor — nu au fost încă depășite pe deplin, numărul tot mai mare de realizări inovatoare dovedește că direcția este cea corectă.

Pentru UE, care este dedicată unei tranziții ecologice, energia de fuziune ar putea fi o tehnologie revoluționară – oferind o sursă de energie curată, sigură și practic nelimitată. Într-o eră a intensificării impactului climatic, soluții precum fuziunea nucleară oferă o speranță reală pentru un viitor fără emisii și fără dependență de combustibili fosili.

Cooperarea internațională continuă va fi crucială — atât în ​​cadrul ITER, cât și în cadrul noilor proiecte de cercetare — pentru a accelera dezvoltarea și implementarea la scară largă a acestei tehnologii revoluționare.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.