Săptămâna Haferland 2025, desfășurată la începutul lunii august în mai multe sate săsești din Transilvania, a găzduit și anul acesta reuniunea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, eveniment care aduce la aceeași masă diplomați, profesori, jurnaliști și reprezentanți ai comunităților germane din România și Germania.
Tema ediției din acest an: în ce stare se mai află învățământul în limba germană din România și ce șanse reale are să meargă mai departe. Invitată specială, conferențiar Liana Iunesch, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a prezentat un studiu care a stârnit interes și emoție deopotrivă.
O educație „adevărată și dreaptă”. Scopul educațional european
Punctul de plecare al intervenției l-a constituit o referință istorică – cuvintele episcopului Friedrich Teutsch, rostite în 1891 la inaugurarea Seminarului Pedagogic Evanghelic din Sibiu: „O educație adevărată și dreaptă” (Echte und rechte Bildung). Această idee a devenit fir roșu al prezentării, în care educația în limba germană a fost analizată nu doar ca transmitere de cunoștințe, ci ca formare a caracterului, a gândirii independente, critice și a deschiderii către pluralism.
Astfel, Liana Iunesch relevă faptul că scopul educațional formulat de Friedrich Teutsch acum peste 100 de ani, de a forma gândirea independentă pentru a putea gestiona provocările prezentului și a asigura viitorul este aproape identic cu definiția unei educații de calitate formulată în comunicatul Comisiei Europene privind politica educațională după Lisabona 2020.
Conferențiara Iunesch a subliniat faptul că școlile cu predare în limba germană au fost – și trebuie să rămână – spații de coexistență multiculturală, cu un nivel ridicat al exigențelor academice și al competențelor lingvistice, în care formarea se bazează nu doar pe limbă, ci pe valori. Aceste instituții, uneori singurele punți de continuitate între tradiția săsească și societatea românească modernă, contribuie semnificativ la construirea unei identități europene incluzive.
Școlile germane, punți între lumi
Dincolo de date și cifre, concluzia studiului e simplă și directă: școlile cu predare în limba germană au fost, timp de generații, mai mult decât instituții de învățământ. Ele au fost locuri în care se formau caractere, se cultiva gândirea liberă și se păstra vie o moștenire culturală unică în Europa de Est.
Profesorii erau exigenți, dar apropiați de elevi. Predarea nu însemna doar materie, ci și valori: respect, disciplină, curiozitate, spirit critic. Și toate acestea – în două limbi: germană și română, împreună. Un model de conviețuire, cum rar se vede în alte țări.
Problemele de azi: prea puțini profesori, prea multe piedici
Dar realitatea din 2025 nu mai seamănă cu trecutul. Liana Iunesch a tras un semnal de alarmă: se găsesc tot mai greu profesori de germană dispuși să predea la gimnaziu și liceu. Mulți absolvenți aleg să lucreze în mediu privat.
Iar în învățământ rămân posturi neocupate, manuale învechite și părinți care se zbat pentru un loc într-o clasă „cu predare în germană”.
Altă problemă: birocrația sufocantă. Inițiativele bune se pierd în hârtii, iar profesorii sunt prea puțin sprijiniți dacă vor să inoveze.
Limba germană – o șansă pentru viitor, nu o relicvă
Studiul prezentat la Forum a pus accentul pe valoarea practică și simbolică a limbii germane în România: nu e doar limba unei minorități, ci o resursă strategică, care le oferă elevilor acces la burse, studii în străinătate, locuri de muncă bine plătite și, mai ales, o formare solidă.
Școlile în limba germană pot deveni – dacă sunt sprijinite inteligent – centre de excelență pentru un învățământ european, modern, tolerant.
Acesta a fost mesajul transmis de experta invitată care a realizat mai multe studii pe acest domeniu. E vorba despre o educație care unește, nu care separă. Despre o limbă care construiește poduri, nu ziduri.
Iar întrebarea rămâne: vom ști să păstrăm acest patrimoniu viu sau îl vom lăsa să se stingă, ca pe atâtea alte lucruri valoroase? Răspunsul depinde de voința autorităților, dar și de implicarea comunităților.
Pentru că o școală bună nu înseamnă doar note, ci și memorie, încredere, viitor.