Între a fi singur și a întemeia o familie: Când și de ce se căsătoresc tinerii europeni?

1. Harta căsătoriilor în UE: Încotro se îndreaptă tinerii?

Vârsta medie la prima căsătorie a crescut constant în ultimele decenii, depășind pragul de 30 de ani în majoritatea statelor membre.

• „Graba”: Statele din estul și sud-estul Europei înregistrează cele mai scăzute vârste medii la prima căsătorie . În Polonia, România și Bulgaria, tinerii tind să se căsătorească mai devreme, cel mai adesea înainte de vârsta de 30 de ani.
• „Pacientul”: La polul opus se află statele nordice și cele din Europa de Vest. În Suedia, Spania și Italia, vârsta medie la prima căsătorie pentru bărbați depășește adesea 35 de ani, iar pentru femei, 33 de ani .
• Declinul căsătoriilor oficiale: Rata nupțialității (numărul de căsătorii la 1.000 de locuitori) a scăzut de la 8,0 în 1964 la aproximativ 3,2 în 2022/2023, semn că tinerii preferă uniunile consensuale sau parteneriatele civile .
  

2. România: tradiție VS presiune economică

În România, deși valorile tradiționale rămân puternice, realitatea economică impune noi reguli de bază pentru tinerii care doresc să-și întemeieze o familie.

• Vârsta medie în creștere : În România, vârsta medie la prima căsătorie a ajuns la aproximativ 32 de ani pentru bărbați și 28-29 de ani pentru femei, o creștere semnificativă față de pragul de 24-25 de ani de acum două decenii.
• Nașteri în afara căsătoriei: Aproape 30-33% dintre copiii născuți în ultimii ani în România au părinți care nu sunt căsătoriți civil , ceea ce reflectă o tendință europeană de acceptare a familiilor fără „acte”.
• Factorul locativ: Un obstacol major pentru tinerii români este accesul la locuință . Dependența de părinți (menționată în articolele anterioare) întârzie decizia de a-și forma propria familie până la obținerea stabilității financiare sau a unui credit ipotecar.

Căsătoria ca o „moment important” târzie

Analizele la nivel european ne arată că întemeierea unei familii nu mai este primul pas spre maturitate, ci ultimul. Tinerii de astăzi acordă prioritate finalizării studiilor, explorării pieței muncii și asigurării unei locuințe înainte de a spune „Da”.

În timp ce în state precum Franța sau Danemarca statul oferă subvenții și facilități pentru cuplurile tinere, indiferent de starea civilă, în România, presiunea de a se „așeza” vine adesea din partea familiei extinse, intrând în conflict cu dificultăți economice reale. Rezultatul este o generație care se căsătorește mai târziu, are mai puțini copii și pune un accent mult mai mare pe compatibilitatea psihologică și independența partenerilor.

Beneficii și facilități pentru familiile tinere: modele europene

Statele membre ale UE adoptă strategii diferite: unele se bazează pe subvenții directe (bani), în timp ce altele investesc masiv în servicii (creșe, grădinițe) sau reduceri de impozite.

1. Franța: „Campioana” serviciilor și a impozitării

Franța are una dintre cele mai mari rate de fertilitate din UE datorită unui sistem complex care combină concediul parental cu avantaje fiscale unice.

• Coeficientul familial: Este un sistem fiscal care reduce impozitul pe venit proporțional cu numărul de copii . Cu cât ai mai mulți copii, cu atât plătești mai puține impozite statului.
• Indemnizație de bază (PAJE): Acordată la nașterea copilului și continuă până la vârsta de 3 ani , în funcție de venit.

2. Germania: Flexibilitate și sprijin direct

Germania pune accent pe „Elterngeld” (alocația parentală), permițând ambilor parteneri să împartă timpul de îngrijire a copiilor.

• Concediu: Părinții pot primi între 65% și 100% din venitul lor anterior (între 300 și 1800 de euro pe lună) pentru o perioadă de până la 14 luni, dacă ambii părinți participă la concediu.
• Kindergeld: O alocație universală de aproximativ 250 de euro pe lună pentru fiecare copil , indiferent de veniturile părinților (Sursa: Familienportal.de).

3. Ungaria: Familycredit (modelul estic)

Ungaria a adoptat politici de creditare agresive pentru a încuraja căsătoriile și natalitatea în rândul tinerilor sub 40 de ani.

• Credit „Babaváró”: Cuplurile tinere căsătorite pot primi un împrumut fără dobândă de aproximativ 30.000 de euro. Dacă au trei copii, datoria este anulată integral de către stat .
• Scutire de impozit pe viață: Femeile care cresc cel puțin patru copii sunt scutite pe viață de la plata impozitului pe venit .

4. România: Între programe de despăgubire și de creditare

În România, sprijinul principal vine prin intermediul alocației pentru creșterea copilului, dar și prin noi programe de creditare pentru tineri.

• Indemnizație pentru creșterea copilului: Reprezintă 85% din venitul net mediu realizat în ultimele 12 luni, plafonat la maximum 8.500 RON pe lună (Sursa: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Prestații de asistență socială).
• Family start:Un program de creditare subvenționat de stat prin care tinerii pot accesa până la 150.000 RON pentru cheltuieli legate de nunți, spitalizare la naștere, educație copii sau avans auto, cu dobândă subvenționată parțial sau integral.

Datele sugerează că modelele francez și nordic (investiții în creșe și scutiri de taxe) sunt mai eficiente pe termen lung pentru independența tinerilor decât subvențiile directe în numerar. În România, deși cuantumurile alocațiilor sunt competitive, lipsa infrastructurii (creșe și grădinițe cu program prelungit) rămâne principalul motiv pentru care tinerii amână întemeierea unei familii.

Tabel comparativ: Alocație și sprijin financiar per copil (2026)

Analiză: Ce ar trebui să știe o familie tânără?

• Universalitate vs. nevoie: În Germania și România, alocația este un drept universal (toată lumea primește aceeași sumă fixă). În Franța și Italia, sistemul este redistributiv: dacă părinții au salarii mari, alocația scade semnificativ, banii fiind direcționați către familiile vulnerabile.
• Putere de cumpărare: Deși suma din Germania pare cea mai mare, costul vieții și al serviciilor (grădinițe private, chirii) este proporțional. Olanda este singura țară care mărește suma pe măsură ce copilul crește, recunoscând costurile educaționale mai mari pentru adolescenți.
• Indemnizație (concediu): Pe lângă aceste sume, toate cele 5 țări oferă indemnizații de maternitate/paternitate reprezentând între 65% și 100% din salariu pentru perioade de 6 până la 24 de luni.

Concluzii pentru tinerii din România 

Deși alocația din România este printre cele mai mici în termeni nominali (la cursul de schimb), raportată la salariul minim, aceasta reprezintă un sprijin important. Totuși, marea diferență față de restul celor 5 economii o reprezintă infrastructura: în celelalte țări menționate, statul garantează un loc într-o creșă sau subvenționează bonele, permițând ambilor părinți să se întoarcă rapid pe piața muncii pentru a-și menține independența financiară.

Articol scris de Mihai Marcel Ghinea.