Au trecut mai bine de opt luni de când România a fost martora unui dezastru în inima Harghitei, la Praid, unde din luna mai a anului trecut, stările de alertă par să continue fără oprire. Salina Praid a fost inundată după ce debitul pârâului Corund a crescut brusc, iar presa a relatat chiar atunci că toată apa s-a revărsat într-unul dintre cele mai importante obiective turistice din țară. La scurt timp după acest incident, atât activitățile turistice, cât și cele de producție de la salină au fost oprite.

Prin urmare, România a pierdut controlul, iar autoritățile și organizațiile au început să-și facă griji. Am discutat cu mai mulți reprezentanți ai unor organizații civice pentru a afla cum au gestionat perioada în care Salina Praid a fost inundată, ce soluții propun pentru a remedia problema și cum să prevină posibile incidente prin conștientizarea problemelor legate de schimbările climatice.

„Doar 4% dintre români consideră schimbările climatice o prioritate națională. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică de acțiuni climatice”, a declarat Dragoș Tuță, președinte și fondator al Ambasadei Sustenabilității în România. „Într-o societate democratică, mesajele ar trebui transmise de către cetățeni liderilor politici prin colaborarea cu societatea civilă.”

Politicile publice sunt necesare pentru a reduce riscurile climatice, dar este necesară și implicarea tuturor pentru a proteja comunitățile vulnerabile și a contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice prin inițiative accesibile publicului larg.

Sursă: Greenpeace

„O generație formată în acest fel înțelege cât de important este ca instituțiile să funcționeze corect, ca legile să fie respectate și ca interesul public să fie protejat. Numai așa putem răspunde cu adevărat crizei climatice. Putem face acest lucru sprijinind ONG-urile care luptă pentru un mediu mai curat, alăturându-ne inițiativelor civice sau mișcărilor ecologiste și cerând politicienilor să ia decizii în interesul oamenilor, nu al marilor poluatori”, subliniază Andrei Crăciun, activist pentru comunități energetice și promotor al democrației energetice pentru Greenpeace România.

Punctul de plecare pentru toate este educația și rolul acesteia în formarea unor noi generații mai conștiente de problemele actuale și mai responsabile față de mediu. Tinerii trebuie să fie martori ai ceea ce îi înconjoară, astfel încât, la vârsta adultă, istoria problemelor climatice să nu se repete.

Sursa: Cătălin Pruteanu/UNICEF

„Educarea și sensibilizarea publicului cu privire la schimbările climatice pentru comunitățile locale, precum și crearea de programe de formare și mentorat în domeniul competențelor ecologice pentru tineri, sunt alte măsuri care pot produce rezultate pentru copii”, spune Ana Riatti, UNICEF România.

Pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente, ar trebui să privim înapoi și să încercăm să ne dăm seama unde am ajuns și ce putem face pentru un viitor verde. Din toate dezastrele trebuie să învățăm o lecție nepredată la școală: răbdarea de a descoperi cu adevărat problemele de mediu și de a încerca să le remediem.

„Există zone deja identificate de autorități cu risc ridicat sau mediu de inundații, iar aceste riscuri trebuie recunoscute; nu ar trebui să construim acolo unde știm că există șansa unei viituri fulgerătoare. Aceste lucruri sunt accesibile — poate că este nevoie de mai multă comunicare pentru publicul larg și pentru autorități — iar autoritățile ar trebui să fie mult mai autoritare atunci când vine vorba de decizia de a construi acolo unde există astfel de riscuri”, spune Camelia Ionescu, reprezentant WWF.

După cum arată jurnaliștii de la Euronews, Salina Praid s-a format acum mai bine de 20 de milioane de ani, devenind unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa și unul dintre cele mai importante obiective turistice pentru România. Potrivit Hotnews, anul 2024 a adus și o creștere a numărului de vizitatori, aproape 500.000 de persoane vizitând Salina Praid.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.