Live

Știrile false (adesea denumite „știri false”) nu se rezumă doar la teorii ale conspirației dezordonate sau afirmații scandaloase. Pot fi titluri înșelătoare, fotografii editate sau statistici inventate distribuite de oameni în care avem încredere – sau în care credeam că putem avea încredere. Este demn de remarcat faptul că mulți experți în educație media preferă termenul „știri false”, deoarece știrile false sunt uneori folosite de voci populiste pentru a discredita jurnalismul legitim.

Principala întrebare aici este: poți detecta tu, personal, dacă media pe care o consumi zilnic este autentică sau o capcană?

În primul rând, verificați sursa? Cum puteți fi sigur că site-ul web sau contul în care aveți încredere este real? Dacă nu este o sursă cunoscută, căutați-l o secundă. De exemplu, ceva de genul „pay-pail” care se preface a fi „PayPal” ar putea părea real la prima vedere, dar nu este.

În continuare – citești dincolo de titluri? Majoritatea oamenilor nu o fac. Titlurile sunt concepute pentru a atrage atenția. Cele false transformă faptele în ficțiune doar pentru a te atrage. Potrivit Institutului Reuters (2022), doar 26% dintre oameni verifică în mod constant sursa înainte de a distribui un articol. Asta nu e grozav. Așadar, înainte de a reposta ceva, ia-ți timp să citești articolul complet – s-ar putea să fii șocat de cât de diferit este de titlu.

Caută surse și date. Articolele pe care le citești menționează de unde provin informațiile lor? Dacă nu, este posibil să transmită doar zvonuri. Jurnalismul autentic își susține afirmațiile cu citate, linkuri și date.

O reprezentare vizuală a contrastului dintre „fapte” și știri „false”, subliniind importanța gândirii critice.

Sursa imagine: Unsplash – Fotografie de Alex Shuper

Acordați atenție manipulării emoționale. Știrile false stârnesc adesea emoții puternice – frică, furie, indignare. Conform unui studiu MIT din 2018 publicat în Science, știrile false se răspândesc de până la șase ori mai repede decât știrile reale pe platforme precum Twitter. Dacă o postare vă entuziasmează, faceți o pauză înainte de a reacționa sau de a o distribui.

Verifică încrucișat. Dacă știrea este legitimă, probabil că o relatează și alte surse de încredere. Nu te baza doar pe una.

Ai încredere în instinct – dar verifică. Uneori, ceva pur și simplu pare ciudat. Instinctul ăsta contează – dar folosește-l ca pe un semn pentru a verifica din nou, nu pentru a respinge ideea.

În concluzie, știrile false nu sunt doar enervante – ele modelează opiniile, influențează alegerile și pot chiar pune vieți în pericol, cum ar fi în timpul pandemiei de COVID-19. A învăța să le identifici este o abilitate de care are nevoie fiecare persoană. Pentru că informația înseamnă putere – dar numai atunci când este reală.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex