Live

Când ne gândim la poluare, ne imaginăm adesea ceruri pline de smog, plastic în oceane sau deșeuri toxice. Dar există o altă formă de poluare care se ascunde la vedere – sau mai degrabă, în sunet. Este vuietul constant al traficului, zumzetul avioanelor de deasupra, huruitul trenurilor: zgomotul ambiental. Și, deși este în mare parte invizibil, impactul său este puternic și clar.

Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM) , poluarea fonică — în special cea provenită din transporturi — este unul dintre principalele riscuri de mediu pentru sănătate în Europa. Cu toate acestea, aceasta rămâne în mod ciudat absentă din majoritatea dezbaterilor politice și din conștientizarea publică.

Capcana decibelilor din Europa

Cifrele vorbesc de la sine. Peste 110 milioane de europeni — mai mult de 1 din 5 — sunt expuși la niveluri de zgomot care depășesc limitele legale stabilite de reglementările UE.

Principalul vinovat? Traficul rutier, responsabil pentru expunerea a 92 de milioane de oameni la zgomot în timpul zilei de peste 55 de decibeli (dB) și la zgomot nocturn de peste 50 dB — praguri definite în Directiva UE privind zgomotul ambiental. Însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) stabilește standardele și mai scăzute. Conform ghidurilor sale, nivelurile de expunere la zgomot în condiții de siguranță sunt mai stricte — ceea ce înseamnă că peste 150 de milioane de europeni ar putea fi de fapt expuși riscului.

O epidemie tăcută

Zgomotul excesiv este mai mult decât enervant – este și periculos. Expunerea cronică poate declanșa o cascadă de probleme de sănătate, începând cu tulburări de somn și stres și putând duce la boli cardiovasculare, tulburări metabolice și chiar probleme de sănătate mintală.

În fiecare an, zgomotul produs de transport contribuie la:

  • 66.000 de decese premature
  • 50.000 de cazuri noi de boli de inimă
  • 22.000 de cazuri noi de diabet zaharat de tip 2

Studii recente indică, de asemenea, rolul său potențial în dezvoltarea depresiei și a demenței.

Și tinerii nu sunt cruțați. Numai în 2021, expunerea la zgomot a fost legată de:

  • 560.000 de cazuri de înțelegere redusă a lecturii în rândul copiilor
  • 63.000 de probleme de comportament
  • 272.000 de cazuri de supraponderalitate sau obezitate

Poluarea fonică se numără acum printre primele trei amenințări de mediu la adresa sănătății în Europa, alături de poluarea aerului și riscurile legate de climă — înaintea pericolelor precum fumatul pasiv sau expunerea la plumb.

Natura nu este imună

Poluarea fonică nu se oprește la oameni. AEM avertizează că cel puțin 29% din zonele Natura 2000 — habitate protejate pentru cele mai valoroase specii ale Europei — sunt expuse la niveluri dăunătoare de zgomot, perturbând comportamentul faunei sălbatice.

În oceane, problema se adâncește. Zgomotul marin provenit de la nave, construcții în largul mării și explorarea resurselor amenință speciile sensibile precum balenele și delfinii, interferând cu abilitățile lor de navigație, comunicare și vânătoare.

Cea mai gravă poluare fonică subacvatică a fost înregistrată în Canalul Mânecii, Strâmtoarea Gibraltar, Marea Adriatică, Dardanele și în anumite părți ale Mării Baltice.

Calcularea costurilor

Poluarea fonică nu este doar o problemă de mediu sau de sănătate – este și una economică.

Costurile externe ale bolilor legate de zgomot în UE sunt estimate la 95,6 miliarde EUR anual – aproape 0,6% din PIB-ul UE. Această cifră este similară cu costurile bolilor netransmisibile răspândite și mai mare decât cele ale unor dezastre ecologice.

Totuși, în ciuda amplorii problemei, progresele au fost dureros de lente. Între 2017 și 2022, numărul persoanelor grav afectate de zgomot în UE a scăzut cu doar 3%.

Planul de acțiune al UE pentru poluare zero își propune să reducă expunerea cronică la zgomot cu 30% până în 2030. Însă AEM avertizează că, fără acțiuni suplimentare și decisive, acest obiectiv va fi imposibil de atins.

Soluțiile reale sunt pe masă

Din fericire, știm ce funcționează.

AEM recomandă mai multe soluții eficiente, printre care:

  • Crearea de zone verzi și liniștite în orașe
  • Reducerea limitelor de viteză în zonele urbane
  • Investiții în infrastructură feroviară mai silențioasă
  • Promovarea anvelopelor și vehiculelor cu zgomot redus

În aviație, reorganizarea rutelor de zbor și modernizarea flotelor de aeronave pentru a reduce emisiile sonore sunt esențiale.

Orașele pot fi, de asemenea, reimaginate. „Zonele tampon” urbane — benzi verzi care separă drumurile de clădirile rezidențiale — și promovarea mobilității durabile (ciclism, mers pe jos și transport public) pot reduce zgomotul la sursă.

O problemă sistemică necesită un răspuns sistemic

Leena Ylä-Mononen, directoarea executivă a AEM, o spune clar: zgomotul nu este un inconvenient personal – este o problemă structurală.

„Poluarea fonică este adesea trecută cu vederea, tratată ca o simplă parte a vieții de zi cu zi. Dar impactul acesteia este răspândit și grav”, spune ea.

Mesajul ei către țările UE este clar: combaterea poluării fonice nu este opțională. Este o necesitate dacă Europa dorește să își îndeplinească cu adevărat angajamentele în materie de mediu și sănătate publică.

Pentru că zgomotul nu se oprește la granițe — și afectează oamenii indiferent de vârstă, venit sau origine. Abordarea acestuia necesită aceeași voință politică ca și combaterea schimbărilor climatice sau curățarea aerului.

Numai atunci Europa poate deveni un loc în care liniștea este din nou prețuită — pentru sănătatea noastră, pentru bunăstarea noastră și pentru planeta pe care o împărtășim.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex