Live

Criză la Harvard: Studenții străini sunt interziși pe fondul unor afirmații legate de securitatea națională

Universitatea Harvard, una dintre cele mai prestigioase instituții academice din lume, s-a aflat în centrul unui conflict politic și juridic fără precedent cu administrația președintelui Donald Trump . Decizia Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) de a revoca certificarea pentru „Programul pentru Studenți și Vizitatori de Schimb” (SEVP) înseamnă că universitatea nu mai poate admite noi studenți internaționali. În același timp, președintele Trump a suspendat – pentru o perioadă inițială de șase luni – intrarea străinilor care doresc să studieze sau să participe la programe de schimb academic la Harvard. Această decizie urmează să fie implementată imediat, perioada de suspendare putând fi prelungită.

Mai mult, studenții internaționali actuali ar putea fi forțați să se transfere sau să părăsească țara, amenințând statutul juridic a până la 6.800 de persoane – aproximativ 27% din comunitatea academică de la Harvard.

Administrația își justifică acțiunile prin preocupări legate de securitatea națională, invocând „legăturile extinse ale Universității Harvard cu adversari străini” și acuzând universitatea de „promovarea radicalismului și colaborarea cu guverne străine, inclusiv China”. Decretul prezidențial face referire la avertismentele FBI cu privire la națiunile străine care exploatează sistemul de învățământ superior din SUA pentru a fura tehnologie, a desfășura activități de spionaj și a răspândi dezinformare.

Acuzații și răspunsul Universității Harvard

Secretarul DHS, Kristi Noem, a acuzat Universitatea Harvard de „promovarea violenței, antisemitismului și colaborarea cu Partidul Comunist Chinez”. Ca parte a măsurilor de urgență, guvernul federal a cerut date cu caracter personal despre studenții străini care participau la protestele de pe campusuri – în termen de 72 de ore.

Ca răspuns, președintele Universității Harvard, profesorul Alan Garber, a condamnat ferm acțiunile guvernului federal, numindu-le „ilegale, motivate politic și care încalcă Constituția SUA”. El a subliniat că studenții internaționali sunt o piatră de temelie a misiunii universității ca centru global de cunoaștere, diversitate și dialog. Prin urmare, Harvard a intentat un proces împotriva administrației Trump, încercând să-și protejeze studenții.

Conform datelor din toamna anului precedent, aproximativ 20% dintre studenții internaționali de la Harvard provin din China, 11% din India, câte 4% din Coreea de Sud și Regatul Unit, restul studenților reprezentând aproape fiecare colț al lumii – de la America Latină la Africa și Orientul Mijlociu. Această diversitate a impulsionat mult timp inovația, proiectele interdisciplinare și cooperarea academică internațională.

Exodul Facultății

Criza afectează nu doar studenții, ci și cadrele didactice, care au început să părăsească Harvard. Printre cele mai notabile cazuri se numără cel al profesorului Charles M. Lieber , fost șef al departamentului de chimie, care, după ce a fost condamnat pentru ascunderea legăturilor cu China, a ocupat un post prestigios la Școala Internațională de Studii Postuniversitare Tsinghua Shenzhen. În mod similar, profesorul Shing-Tung Yau – renumit matematician și laureat al medaliei Fields – a plecat în 2022 pentru a înființa un centru de cercetare la Universitatea Tsinghua.

Profesorul John Quelch , un expert respectat în management și sănătate publică, a preluat și rolul de prorector la Universitatea Duke Kunshan din China în 2023. Aceste plecări nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o tendință mai amplă – atractivitatea tot mai mare a universităților asiatice, care oferă condiții financiare mai bune și o mai mare libertate academică, în contrast cu mediul din ce în ce mai politizat din Statele Unite.

Moștenire și prestigiu în pericol

Harvard, un leagăn al leadershipului global timp de aproape 400 de ani, se confruntă acum cu o profundă criză de identitate. Printre absolvenții săi se numără lideri precum:

  • Kyriakos Mitsotakis (prim-ministru al Greciei),
  • Mary Robinson (fosta președintă a Irlandei),
  • Maia Sandu (Președintele Republicii Moldova),
  • Lawrence Wong (prim-ministrul Singaporei),
  • Mark Carney (prim-ministrul Canadei).

Politica actuală a SUA privind învățământul superior ar putea afecta capacitatea universității de a forma viitori lideri. Pierderea studenților internaționali, plecările cadrelor didactice și prejudiciul adus reputației slăbesc nu doar Harvard, ci și poziția SUA ca centru global al inovației și valorilor academice.

Există vreo șansă pentru UE?

China, India și instituțiile academice europene beneficiază de această criză, atrăgând cercetători și studenți de top care anterior au ales SUA. Această schimbare ar putea duce la o realiniere durabilă a puterii în știința și educația la nivel global. Puterea non-tehnică a Americii – înrădăcinată în educație și cultură – ar putea fi erodată semnificativ.

În fața unei crize tot mai profunde, Harvard a intentat acțiuni legale împotriva deciziei DHS, invocând garanțiile constituționale ale autonomiei academice și dreptul la educație. Universitatea are în vedere, de asemenea, crearea de campusuri satelit în afara SUA – în Canada și Europa – pentru a eluda restricțiile federale și a-și continua misiunea.

Între timp, în Congres sunt în desfășurare eforturi de lobby pentru a restabili politicile anterioare de intrare și rezidență pentru studenții internaționali și pentru a proteja învățământul superior din SUA de o politizare suplimentară.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex