Sursă: Pixabay
Ca cetățean european cu pașaport UE, s-ar putea să fii obișnuit să călătorești peste granițe fără să observi măcar că există granițe. Cel puțin 3,5 milioane de oameni trec frontierele interne ale spațiului Schengen în fiecare zi.
Celebrul spațiu Schengen, înființat acum 40 de ani, cuprinde 29 de țări (25 de state membre ale UE, plus Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Ultimele țări care au aderat au fost Bulgaria și România la 1 ianuarie 2025.
Marcând cea de-a 40-a aniversare, aceasta prezintă și un semn al unei „ crize a vârstei de mijloc ”. 11 din cele 29 de țări au notificat Comisia Europeană cu privire la planurile lor de reintroducere a controalelor temporare la frontieră.
Probleme recente?
În timpul pandemiei de Covid, țările UE au început să închidă granițele pentru a preveni răspândirea virusului. De atunci, controalele la frontieră au fost implementate mult mai des, deși din alte motive.
„Codul Frontierelor Schengen (CFS) oferă statelor membre capacitatea de a reintroduce temporar controlul la frontierele interne în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.”
Se pare că Europa se află în această situație, întrucât reintroducerea controalelor la frontieră în timpul verii are loc pe tot continentul. Cu toate acestea, citatul de mai sus este urmat imediat de o afirmație scrisă cu caractere aldine – „trebuie aplicată ca măsură de ultimă instanță”.
Germania a introdus controale la frontiere anul trecut din cauza migrației ilegale, ceea ce a stârnit reacții negative din partea vecinilor săi, ai căror navetiști au început să se confrunte cu obstacole în libera circulație a continentului. În întreaga zonă, există aproximativ 1,7 milioane de lucrători transfrontalieri.
Unul dintre cei mai puternici susținători ai menținerii spațiului Schengen în viață și înflorire este reprezentat de politicienii din Luxemburg, țara în care a început. În 1985, miniștri din Belgia, Germania, Luxemburg, Franța și Olanda au navigat împreună pe râul Mosela. Au semnat împreună un angajament de liberă circulație în apropierea comunei Schengen Luxemburg, care dă acum numele a ceea ce am ajuns să cunoaștem sub numele de spațiul Schengen de liberă circulație.
„Este esențial să demontezi granițele din mintea oamenilor, nu să le reconstruiești”, a declarat ministrul de interne Léon Gloden pentru POLITICO .
Amenințările percepute ale migrației ilegale
Care sunt amenințările actuale care au determinat țările să reintroducă controlul temporar la frontieră? De exemplu, în Polonia, începând cu 7 iulie, este vorba despre migrația din Lituania și Germania. Prim-ministrul polonez, Donal Tusk, a apărat măsurile stricte prin lecțiile învățate din eforturile de protejare a frontierei cu Belarus. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat îngrijorarea cu privire la traficanții de migranți. Potrivit POLITICO , miniștrii de interne ai celor două țări discută despre organizarea unor controale comune.
În Slovenia și Italia, motivele sunt nivelul ridicat de amenințări teroriste și crimă organizată, inclusiv migrația de pe ruta Balcanilor de Vest, amenințări hibride din Rusia, printre alte motive. Restul notificărilor actuale privind controalele la frontieră pot fi găsite aici .
Controlul la frontieră poate fi prelungit cu 30 de zile, însă perioada totală nu poate fi depășită la 6 luni.
Ce înseamnă asta pentru europeni?
Pe lângă politica privind migrația, consecințele se resimt și asupra comerțului, a navetei cetățenilor, a turismului și a infrastructurii necesare pentru funcționarea verificărilor la frontieră. Costurile anuale pentru operațiunile spațiului Schengen se situează între 2 și 4 miliarde de euro . În plus, unul dintre principalele fundamente ale uniunii monetare, liberul schimb și libera circulație, este eliminat.
Comisia lucrează la două instrumente pentru gestionarea digitală a frontierelor, un Sistem de Intrare/Ieșire (ESS) și ETIAS, o platformă de verificare a renunțării la viză. Ambele platforme ar trebui să efectueze verificări interne pentru cetățenii UE și să urmărească intrările în spațiul Schengen ale cetățenilor din afara UE.
Cu toate acestea, politicienii și experții deopotrivă sunt sceptici cu privire la aplicabilitatea unor astfel de măsuri și la impactul real al acestora. Încrederea publică în instituții și încrederea dintre țări la nivel politic reprezintă ambele un punct de plecare pentru supraviețuirea în continuare a zonei de liberă circulație.