Fotografie de Annie Spratt pe Unsplash

Inițiativa introduce, de asemenea, măsuri ferme pentru protejarea minorilor în mediul virtual, într-un moment în care UE lansează, în iulie, o aplicație care permite verificarea vârstei fără colectarea de date cu caracter personal.

„Această lege privind protecția minorilor în domeniul serviciilor societății informaționale este esențială pentru viitorul copiilor noștri. Este rezultatul a doi ani de muncă a colegilor mei, al unor consultări ample cu părinți, ONG-uri, specialiști IT, psihologi și educatori. Este un răspuns puternic la nevoia unei protecții reale a copiilor într-un mediu digital din ce în ce mai periculos”, a declarat Nicoleta Pauliuc.

Propunerea legislativă a fost lansată pentru prima dată în 2023, când România s-a numărat printre primele țări europene care au ridicat problema maturității online și a digitalizării la nivelul unei dezbateri publice naționale.

Acum, contextul european permite implementarea sa. UE va lansa în iulie 2025 o aplicație de verificare a vârstei care permite confirmarea vârstei fără expunerea datelor cu caracter personal pe platforme. Mai mult, tema „maturității digitale” se află pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor digitalizării din UE din iunie 2025, iar România are oportunitatea de a susține un standard european aliniat cu cel promovat prin această lege.

„România poate și trebuie să joace un rol activ în stabilirea unui standard european pentru maturitate digitală. Am transmis deja solicitarea către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și către Ministerul Afacerilor Externe, pentru ca țara noastră să susțină această viziune la nivel european”, a adăugat Pauliuc.

Noua lege propune:

Stabilirea vârstei maturității digitale la 16 ani;

Accesul la platforme și crearea de conturi personale numai cu acordul explicit al părinților sau tutorilor legali;

Dreptul părinților de a suspenda sau șterge conturile copiilor lor și de a restricționa accesul la conținut dăunător;

Obligații clare pentru platforme (cum ar fi filtrarea, etichetarea pe categorii de vârstă, blocarea accesului neautorizat și interzicerea publicității direcționate către minori);

Excepții pentru platformele educaționale autorizate;

Sancțiuni ferme, inclusiv amenzi proporționale cu cifra de afaceri și suspendarea activității pentru furnizorii care nu respectă legea.

Inițiativa legislativă nu vizează doar platformele foarte mari (VLOP), ci are un domeniu de aplicare mai larg, care acoperă serviciile societății informaționale – de la rețele sociale mici și site-uri de conținut până la aplicații bancare și jocuri online.

România, la fel ca restul Europei, se confruntă cu o explozie de fenomene periculoase în mediul digital: provocări virale, acces la conținut pornografic și violent, consum de substanțe interzise, bullying, fraudă și dependență de ecrane.

Studiile internaționale confirmă: adolescenții sunt din ce în ce mai vulnerabili la depresie, anxietate și tulburări de comportament din cauza expunerii necontrolate la conținut online dăunător.

Pauliuc a făcut apel la toți colegii parlamentari, autorități și societatea civilă să sprijine această inițiativă.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.