UE, una dintre cele mai complexe și greșit înțelese entități politice din lume, este frecvent ținta unor narațiuni distorsionate, a unor minciuni virale și a unor manipulări generate de inteligența artificială. Cea mai mare parte a acestor dezinformări nici măcar nu provin din acuzații politice îndrăznețe. Ele se ascund în afirmații banale – despre siguranța alimentară, drepturile digitale, regulile de mediu sau chiar viitorul monedei peste cinci ani. Pentru tinerii care cresc online, mulți dintre ei nefiind încă alegători, dar fiind foarte activi pe rețelele de socializare, pericolul nu constă doar în faptul că sunt dezinformați. Ci în faptul că sunt induși în eroare fără să-și dea seama măcar.
La începutul anului 2024, un videoclip manipulat a început să circule pe scară largă pe rețelele de socializare. Acesta arăta un jurnalist de la France 24 raportând că Ucraina plănuia o tentativă de asasinat asupra președintelui francez Emmanuel Macron. Videoclipul părea convingător la prima vedere – logo-ul era familiar, tonul calm – dar întregul videoclip era un deepfake. Imagini generate de inteligență artificială și o voce sintetică au fost folosite pentru a-l imita pe jurnalist și a fabrica povestea. Videoclipul s-a răspândit rapid pe platforme precum X (fostul Twitter) și Telegram înainte de a fi semnalat și demontat de verificatorii de informații. Deși a fost eliminat, scurta sa durată de viață a evidențiat cât de ușor poate fi folosit conținutul sintetic pentru a submina încrederea și a semăna confuzie în spațiul informațional european.
Virginie Kouridaki©
O campanie separată, dar la fel de tulburătoare, a fost descoperită cam în aceeași perioadă. Cunoscută sub numele de „Doppelgänger”, aceasta a implicat site-uri web clonate, concepute pentru a imita instituțiile media oficiale ale UE și instituțiile media reputate. Aceste site-uri false au publicat informații false cu un ton evident corporativ, cum ar fi afirmațiile că UE va înlocui moneda electronică cu un euro digital până în 2026 sau că fondurile Erasmus+ vor fi deturnate pentru finanțarea operațiunilor militare. Un articol a susținut chiar apariția unei noi „taxe pe clicuri” pentru utilizatorii de rețele sociale. Deși aceste povești au fost fabricate, designul vizual al site-urilor – inclusiv logo-urile, aspectul și limbajul UE – le-a făcut să pară autentice. Scopul nu a fost de a șoca, ci de a înșela subtil, exploatând încrederea utilizatorilor în formate familiare (Comisia Europeană, 2023a).
Acestea nu sunt incidente izolate. Potrivit Observatorului European al Media Digitală (EDMO), conținutul fals legat de UE a crescut cu 35% între 2022 și 2024, cele mai accentuate creșteri având loc înainte de anunțuri sau evenimente majore, cum ar fi alegerile și summiturile politice (EDMO, 2024). Majoritatea acestor dezinformări circulă sub formă de videoclipuri scurte și capturi de ecran, nu de articole lungi sau manifeste. Punctul său forte constă în natura sa vizuală, imediată și, mai presus de toate, încărcată emoțional.
