Moțiunea de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen a fost respinsă: cum au votat eurodeputații italieni.

Articol de Annalisa Cangemi – Jurnalist, Fanpage.it

Moțiunea de neîncredere la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind scandalul Pfizergate a eșuat, așa cum se aștepta pe scară largă: au fost doar 175 de voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri. Moțiunea de cenzură, prezentată de eurodeputatul român Gheroghe Piperea din cadrul ECR (grupul din care face parte FdI), susținută de colegii de extremă dreapta, ar fi avut nevoie de cel puțin 360 de voturi pentru și două treimi din voturile exprimate pentru a fi aprobată.

Pretextul votului de astăzi este legat de problema vaccinurilor, iar președinta este acuzată în special de o gestionare opacă în timpul pandemiei de Covid-19. În 2021, ea a negociat direct cu Albert Bourla, directorul general al Pfizer, schimbând mesaje text cu acesta, privind furnizarea a aproximativ 1,8 miliarde de doze de vaccin. În ciuda solicitărilor, aceste mesaje nu au fost niciodată făcute publice. Parlamentul European a „salvat-o” astfel pe președintă.

Majoritatea care susținea executivul UE a rezistat ferm: socialiștii, liberalii, ecologiștii și Partidul Popular au votat împotriva moțiunii de cenzură de extremă dreapta, în ciuda faptului că au rămas nemulțumiți de schimbarea spre dreapta a Partidului Popular și de „politica celor două cuptoare” și în ciuda faptului că au cerut clarificări cu privire la conducerea politică a Comisiei de la von der Leyen în septembrie. Forțele majoritare ale guvernului italian au fost divizate: în timp ce eurodeputații PPE (Forza Italia) au votat împotriva moțiunii, Liga Nordului a votat în favoare, iar eurodeputații Frații Italiei (grupul ECR) nu au participat la vot. Dar cum au votat diferitele partide italiene din Parlamentul European?

Șapte europarlamentari italieni nu au participat la vot.

Un total de șapte europarlamentari din Partidul Democrat nu au participat la votul privind moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen și a guvernului său. Printre aceștia, Cecilia Strada, Marco Tarquinio și Alessandro Zan au fost absenți din motive politice. Potrivit unor surse din Partidul Democrat, Giorgio Gori, Elisabetta Gualmini și Matteo Ricci au fost absenți din cauza altor angajamente. Brando Benifei, însă, a lipsit din cauza unei defecțiuni a buletinului de vot.

Dintre italieni, Verzii – care nu au fost de acord cu grupul – și cei doi europarlamentari de stânga, Mimmo Lucano și Ilaria Salis, care au urmat linia majorității de stânga, nu au participat la vot.

De ce FDI nu a participat la vot

Frații Italiei, gruparea Giorgia Meloni, care inițial s-a opus moțiunii, a decis în cele din urmă să nu participe la vot, parțial pentru a evita ruptura cu extrema dreaptă și, de asemenea, pentru a evita transmiterea unui semnal de sprijin deplin pentru președinta von der Leyen. În plus, dacă moțiunea ar fi trecut, întregul guvern ar fi trebuit să demisioneze, inclusiv vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, membru al Partidului Democrat Italian (FdI). Astfel, liderul delegației FdI, Carlo Fidanza, a declarat că votul asupra moțiunii „nu este bătălia noastră, iar delegațiile noastre nu au participat la vot”.

Ursula von der Leyen a pierdut 10 voturi de când a preluat mandatul.

O simplă numărare a cifrelor cu care plenul de la Strasbourg a respins moțiunea de neîncredere relevă un fapt: în doar câteva luni, așa-numita majoritate Ursula a pierdut 10 voturi în Parlamentul European, trecând de la 370 pe care le-a primit la preluarea mandatului de către Comisie la sfârșitul anului trecut la 360 în prezent. De fapt, exact jumătate din cei 720 de deputați europeni care alcătuiesc Parlamentul European.

A doua Comisie, condusă de lidera Partidului Popular German, a fost aleasă pe 27 noiembrie cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă și 36 de abțineri. La momentul respectiv, au votat 688 de europarlamentari. Astăzi, însă, 360 de voturi au fost pentru, 175 au votat pentru demisia sa și 18 abțineri, ceea ce a dus la o prezență la vot semnificativ redusă: doar 553 de europarlamentari și-au exprimat votul.