Live

Deși conceput pentru a echilibra siguranța și inovația, Codul de bune practici privind inteligența artificială al Europei se confruntă cu critici. Destinat să completeze Legea privind inteligența artificială ca ghid voluntar, unii se tem acum că natura sa neobligatorie ar putea fi exploatată ca o lacună legală.

Timp de peste un an, o luptă aprigă a dus la dezlănțuire în jurul documentului. Comisia Europeană, poziționându-se ca fiind pro-inovatoare, a trebuit să navigheze între lobby-ul agresiv din partea industriei și presiunea din partea grupurilor societății civile și a eurodeputaților, care se temeau că codul devenea prea indulgent – ​​subminând însăși Legea privind inteligența artificială pe care trebuia să o susțină.

O întrebare a apărut în fundal: este oare posibilă crearea unor reglementări semnificative pe care companiile să le adopte în mod voluntar – fără ca acestea să devină un gest fără putere de decizie?

Meta spune nu – și asta nu e un lucru rău

În timp ce firme precum OpenAI și Mistral din Franța au semnat, Meta – gigantul tehnologic din spatele Facebook și Instagram – a refuzat. Paradoxal, acesta nu este un semn de eșec. Este o dovadă că codul nu a fost adaptat în totalitate intereselor industriei.

Respingerea lui Meta dezvăluie că documentul conține încă angajamente pe care unele firme nu sunt dispuse să și le asume. În dinamica puterii actuale, acest lucru poate fi considerat un succes în materie de reglementare.

Meta are o lungă istorie în testarea legilor UE până la limită, adesea subminându-le public. Ghidul său este bine stabilit: introducerea unei caracteristici controversate, provocarea reacțiilor negative ale publicului, prezentarea controlului UE ca fiind anti-inovație, amenințarea cu retragerea serviciilor și, în final, modificarea sistemului suficient cât să dea impresia de conformitate, ocolind în același timp spiritul regulilor.

Zuckerberg joacă dur

Acționarul majoritar al Meta, Mark Zuckerberg – a cărui companie este evaluată acum la aproximativ 1,5 trilioane de euro – nu și-a ascuns obiectivul. El vrea să câștige cursa globală a inteligenței artificiale, chiar dacă asta înseamnă să se ciocnească cu legislația europeană.

Rapoartele sugerează că, în încercarea de a construi o echipă de „superinteligență”, Meta a oferit talente de top în domeniul inteligenței artificiale pachete salariale de până la 260 de milioane de euro – sume pe care 99,996% dintre companiile europene nu le-ar putea egala niciodată.

În UE, Meta duce lupte pe mai multe fronturi. În iunie 2024, a întrerupt implementarea inteligenței artificiale după un val de reclamații cu privire la modul în care gestionează datele utilizatorilor. Când a reluat în aprilie 2025, sub presiune, mecanismele de renunțare pentru utilizatori au fost ajustate doar minimal. Modelul a rămas: depășirea limitelor, evitarea responsabilității.

Meta este, de asemenea, implicată într-o dispută cu Comisia Europeană privind controversatul său model publicitar de tip „plată sau consimțământ”, care a dus deja la o amendă de 200 de milioane de euro și ar putea declanșa noi sancțiuni. Anchetele în curs investighează potențiale încălcări ale regulilor platformei și presupuse cooperări cu editori ruși sancționați.

Este Europa pregătită pentru o luptă pentru putere?

Meta nu a semnat codul; cu toate acestea, va trebui să respecte Legea IA până pe 2 august. Problema este că bilanțul UE în aplicarea regulilor tehnologice împotriva giganților globali rămâne slab. Sancțiunile, deși din ce în ce mai mari, încă nu reușesc să descurajeze încălcările repetate.

Dacă acest cod va deveni un instrument de reglementare semnificativ sau doar o paravanizare politică va depinde de modul în care va fi implementat. Codurile etice voluntare, lipsite de mecanisme de aplicare, s-au dovedit din punct de vedere istoric slabe. Cele mai bogate firme vor adera – dacă limbajul este suficient de vag pentru a evita riscul juridic.

Acest lucru face ca criticile timpurii din partea ONG-urilor să fie cu atât mai relevante. Chiar și în faza de consultare, organismele de supraveghere au avertizat că codul a fost diluat sub presiunea industriei. În opinia lor, Comisia a permis sectorului tehnologic să modifice prea mult documentul, ceea ce ar putea goli de viață prevederi cheie ale Legii privind inteligența artificială.

Mai mult decât tehnologia în joc

Conflictul privind codul nu este doar o simplă problemă de standarde tehnice. Este un test al întregului model al UE de reglementare a tehnologiei – un model care încearcă să echilibreze drepturile fundamentale, interesul public și inovația. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai clar că aceste obiective nu se aliniază întotdeauna perfect.

Meta nu este aici pentru a negocia. Joacă pentru dominație. Strategia lui Zuckerberg este construită pe presiune politică, manipulare mediatică și lacune legale. Se vorbește chiar despre apelarea la Donald Trump pentru a presa UE să își atenueze regulile. În această narațiune, reglementările UE sunt încadrate ca bariere comerciale, creând un alt front într-un război economic transatlantic.

Dacă Europa vrea cu adevărat să fie lider în domeniul inteligenței artificiale responsabile, trebuie să facă mai mult decât să legifereze. Trebuie să aplice legea. Mai ales când adversarul este un gigant de un trilion de euro.

A permite companiilor globale să sfideze în mod deschis codurile de conduită sau să impună autoritățile de reglementare prin compromisuri ar submina nu doar credibilitatea Comisiei, ci și întreaga Lege privind inteligența artificială.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex