Ultima pahar
„Am luat decizia finală de a părăsi Serbia în momentul în care am văzut cu ochii mei că un carnet de membru de partid era mai important decât diploma mea universitară.”
Așa își începe povestea Tanja Milic, o designer grafică în vârstă de 25 de ani din Kragujevac, Serbia. În ultimii doi ani, Tanja locuiește în Suedia cu partenerul ei, plecând la scurt timp după absolvirea Facultății de Filologie și Arte a Universității din Kragujevac. Astăzi, este director artistic la o firmă suedeză de design grafic.
„Nu am plecat din motive economice, deoarece și în Serbia trăiam decent. Totuși, în momentul în care mi-am dat seama că nu ar trebui să cauți un loc de muncă prin intermediul Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă, ci la adresele partidelor politice, decizia mea de a părăsi Serbia a fost definitivă. Pur și simplu nu am vrut să pun afișe de partid în schimbul obținerii unui loc de muncă în domeniul meu”, își amintește Tanja.
„Vorbeam engleză și în vara aceea am învățat suedeza. Cu niște economii și un laptop, am ajuns în Suedia, unde, după câteva luni, am obținut un loc de muncă la firma unde lucrez și acum. Între timp, logodnicul meu, absolvent de economie, mi s-a alăturat. Ne-am căsătorit și acum trăim ca orice cuplu normal”, spune Tanja.
Colega Tanjei din Bosnia și Herțegovina vecină, Ilda Mesic, a părăsit Sarajevo-ul natal în timpul studiilor. Locuiește la Berlin, unde a absolvit facultatea de arhitectură la o universitate unde lucrează acum ca lector universitar.
„Tinerii părăsesc Bosnia și Herțegovina pentru că își pierd speranța, își pierd încrederea că lucrurile se vor îmbunătăți. Pleacă dezamăgiți de corupție, criminalitate, diviziuni și politicienii care îi divid și îi blochează în compartimente naționale și religioase, în timp ce își umplu propriile buzunare. Pleacă pentru că nu văd nicio alternativă pentru o schimbare pozitivă. Germania nu este perfectă, departe de a fi, dar aici am un sentiment special de siguranță. Fundamentul acestui sentiment este stabilitatea sistemului de aici, ceea ce îmi dă încredere că totul nu se poate prăbuși peste noapte. Din păcate, acesta este un lucru care lipsește Bosniei și Herțegovinei”, împărtășește Ilda.
