Live

Ultima pahar

„Am luat decizia finală de a părăsi Serbia în momentul în care am văzut cu ochii mei că un carnet de membru de partid era mai important decât diploma mea universitară.”

Așa își începe povestea Tanja Milic, o designer grafică în vârstă de 25 de ani din Kragujevac, Serbia. În ultimii doi ani, Tanja locuiește în Suedia cu partenerul ei, plecând la scurt timp după absolvirea Facultății de Filologie și Arte a Universității din Kragujevac. Astăzi, este director artistic la o firmă suedeză de design grafic.

„Nu am plecat din motive economice, deoarece și în Serbia trăiam decent. Totuși, în momentul în care mi-am dat seama că nu ar trebui să cauți un loc de muncă prin intermediul Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă, ci la adresele partidelor politice, decizia mea de a părăsi Serbia a fost definitivă. Pur și simplu nu am vrut să pun afișe de partid în schimbul obținerii unui loc de muncă în domeniul meu”, își amintește Tanja.

„Vorbeam engleză și în vara aceea am învățat suedeza. Cu niște economii și un laptop, am ajuns în Suedia, unde, după câteva luni, am obținut un loc de muncă la firma unde lucrez și acum. Între timp, logodnicul meu, absolvent de economie, mi s-a alăturat. Ne-am căsătorit și acum trăim ca orice cuplu normal”, spune Tanja.

Colega Tanjei din Bosnia și Herțegovina vecină, Ilda Mesic, a părăsit Sarajevo-ul natal în timpul studiilor. Locuiește la Berlin, unde a absolvit facultatea de arhitectură la o universitate unde lucrează acum ca lector universitar.

„Tinerii părăsesc Bosnia și Herțegovina pentru că își pierd speranța, își pierd încrederea că lucrurile se vor îmbunătăți. Pleacă dezamăgiți de corupție, criminalitate, diviziuni și politicienii care îi divid și îi blochează în compartimente naționale și religioase, în timp ce își umplu propriile buzunare. Pleacă pentru că nu văd nicio alternativă pentru o schimbare pozitivă. Germania nu este perfectă, departe de a fi, dar aici am un sentiment special de siguranță. Fundamentul acestui sentiment este stabilitatea sistemului de aici, ceea ce îmi dă încredere că totul nu se poate prăbuși peste noapte. Din păcate, acesta este un lucru care lipsește Bosniei și Herțegovinei”, împărtășește Ilda.

Criza exodului creierelor

Poveștile Tanjei și ale Ildei sunt doar două voci în rândul celor peste un sfert din populația care trăiește în străinătate, conform datelor Băncii Mondiale. Pe măsură ce cifrele se înmulțesc aproape zilnic, iar birourile goale și școlile închise devin parte a peisajului urban, se pune întrebarea: devin Balcanii de Vest o regiune fără viitor?

Conform datelor disponibile , peste 70% dintre tinerii din Bosnia și Herțegovina iau în considerare părăsirea țării, în timp ce în Serbia, un procent uimitor de 80% dintre tineri doresc să plece în căutarea unor oportunități mai bune.

Una dintre problemele cheie ale migrației în regiunea Balcanilor de Vest este plecarea tinerilor cu studii superioare, specialiști în IT, inginerie, medicină și alte sectoare cruciale.

De exemplu, sectorul medical din Bosnia și Herțegovina seconfruntă cu o lipsă gravă de medici și personal medical. Camera Medicilor afirmă că aproape 10.000 de medici au părăsit Bosnia și Herțegovina în ultimii 10 ani. Plecarea acestor specialiști creează nu numai o pierdere economică directă prin reducerea forței de muncă, ci și costuri indirecte, cum ar fi educația îndelungată a noului personal, care este din ce în ce mai puțin.

Meritocrație vs. Cartea de partid

Profesorul Amer Osmic de la Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice a Universității din Sarajevo, consideră că nemulțumirea față de întregul sistem social este unul dintre factorii cheie care determină emigrarea tinerilor din regiune.

„Sunt nemulțumiți de sistemul de sănătate, educație, securitate și sistemul politic. Vor să trăiască într-o societate în care aceste segmente sunt mai bine și mai organizate decât în ​​a noastră. Părinții lor sunt martori că aproape nimic nu s-a schimbat în ultimii 20 de ani în ceea ce privește crearea unei societăți cu șanse egale. Ceea ce tinerii fug de aici este percepția deznădejdii, incapacitatea tinerilor de a-și imagina că în această țară, în această societate, lucrurile vor fi semnificativ mai bune în doi, trei sau cinci ani”, subliniază profesorul Osmic.

Tanja Milic, încă de la începutul poveștii noastre, subliniază că viața în Suedia îi oferă o viziune asupra viitorului pe care nu a avut-o niciodată în Serbia și că s-a convins foarte repede de avantajele unui sistem social ordonat, cu reguli, obligații și drepturi clar definite.

„În timp ce eram în Serbia și încercam să găsesc un loc de muncă aplicând oriunde exista ocazia, nimeni nu m-a considerat demnă de un răspuns prin e-mail sau măcar prin SMS. În Suedia, lucrurile au fost complet diferite. Totul a fost complet transparent – de la anunțul postului vacant până la procesul de angajare. După o serie de teste și interviuri, am obținut jobul pe care mi-l doream cu adevărat, chiar dacă toți ceilalți candidați erau suedezi. Pe scurt, nimeni nu m-a întrebat nimic care să nu aibă legătură cu jobul”, povestește Tanja.

Un eșec politic

Sociologul Cedomir Cupic, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din Belgrad, afirmă că cei mai capabili oameni aflați în floarea vârstei, care sunt și cei mai calificați, părăsesc Serbia.

„Când o criză economică este combinată cu structura politică internă, într-o astfel de situație oamenii nu vor să aștepte ani de zile pentru un loc de muncă, în timp ce partidele politice își angajează propriii membri. Firește, nu vor tolera asta, refuză să fie slugi, refuză să fie subordonați și părăsesc țara”, spune Cupic.

El observă că migrația există și în țările dezvoltate, de obicei din motive economice sau sociologice, dar că migrația în Balcanii de Vest are o dimensiune politică suplimentară.

„Dacă strategia de dezvoltare a unei țări este determinată de funcționari incompetenți și predispuși la corupție, oameni care câștigă grațiile unui guvern incompetent, atunci perspectiva dezvoltării se pierde și, fără ea, tinerii nu au loc să rămână și să supraviețuiască în zona respectivă. Aceasta înseamnă că, dacă o societate este sărăcită de cei mai calificați și educați oameni ai săi, pierde un mare potențial de dezvoltare viitoare. În timp, doar cei care nu au altă opțiune vor rămâne într-o astfel de țară”, conchide Cupic.

Răscrucea

La răscrucea dintre un trecut pe care vor să-l lase în urmă și un viitor pe care și-l construiesc în alte țări, tinerii balcanici reprezintă o punte vie între două realități. În timp ce Tanja din Suedia și Ilda din Germania își construiesc vieți marcate de stabilitate și meritocrație, colegii lor care au rămas în țară se luptă cu un sistem care adesea valorizează loialitatea mai mult decât competența.

Totuși, confruntate cu plecarea continuă a tinerilor și cu declinul demografic, țările din Balcani au de ales: să continue declinul sau să acționeze strategic. Un răspuns durabil constă în crearea unui mediu atractiv – de la educație de calitate pentru tineri până la sprijinirea antreprenoriatului. Deși migrația este o provocare, ea poate deveni și o forță de dezvoltare dacă este canalizată către un val de cunoștințe și competențe care se întoarce.

Pentru că, în esență, nimeni nu vrea să-și părăsească locuința – își dorește doar un viitor pe care nu-l poate găsi în interiorul ei.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex