Live

Letonia a devenit centrul unei intense confruntări politice și sociale privind drepturile femeilor, angajamentele internaționale și influența mișcărilor anti-gender. La sfârșitul lunii octombrie 2025, Parlamentul leton a votat la limită pentru începerea procesului de retragere din Convenția de la Istanbul , cel mai cuprinzător tratat al Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Această mișcare a stârnit imediat indignare națională, îngrijorare internațională și un conflict constituțional care a lăsat incertă viitoarea relație a țării cu Convenția.

O decizie parlamentară profund controversată

Votul din 30 octombrie 2025 a urmat peste treisprezece ore de dezbateri aprinse. Cincizeci și șase de deputați au susținut retragerea, treizeci și doi s-au opus, iar doi s-au abținut. Inițiativa a fost inițiată de partide conservatoare și naționaliste, care au susținut că definiția genului în Convenție ca rol construit social promovează o agendă ideologică inacceptabilă. Aceștia au susținut că legile existente ale Letoniei abordează deja violența domestică și că Convenția este redundantă sau intruzivă. Aceste argumente au reflectat tensiuni culturale și politice mai ample care s-au intensificat în ultimii ani, normele de gen devenind un câmp de luptă cheie în politica letonă.

Oponenții, inclusiv organizații ale societății civile, experți juridici și mulți membri ai coaliției de guvernare, au subliniat că astfel de afirmații denaturează obiectivele Convenției. Tratatul nu redefinește sexul biologic și nu impune modificări structurilor familiale; dimpotrivă, obligă statele să prevină violența, să protejeze victimele și să-i urmărească penal pe autori. Criticii au avertizat că retragerea ar submina siguranța femeilor, ar afecta credibilitatea internațională a Letoniei și ar distanța țara de standardele europene privind drepturile omului. Momentul deciziei a atras o analiză suplimentară, deoarece a venit cu doar câteva zile înainte de o vizită de evaluare planificată din partea GREVIO, organismul independent de monitorizare a Convenției.

Evika SILIŅA (prim-ministru al Letoniei). Sursa: Consiliul Europei

António COSTA (Președintele Consiliului European), Evika SILIŅA (prim-ministru, Letonia). Sursa: Consilium Europa

Președintele intervine

Undele de șoc politice s-au intensificat când președintele Edgars Rinkēvičs a anunțat, pe 3 noiembrie 2025, că nu va semna proiectul de lege privind retragerea. Într-o explicație detaliată, el a susținut că legea reprezenta un risc pentru siguranța femeilor, îi lipsea un temei juridic clar și amenința poziția Letoniei în cadrul Uniunii Europene. El a subliniat că retragerea dintr-un tratat privind drepturile omului ar crea un precedent dăunător, făcând din Letonia primul stat membru al UE care face acest lucru și doar a doua țară din lume care părăsește Convenția de la Istanbul. Președintele a returnat proiectul de lege Parlamentului, recomandând ca orice altă analiză să aștepte până după următoarele alegeri parlamentare din octombrie 2026.

În urma intervenției sale, Parlamentul a trimis proiectul de lege înapoi Comisiei pentru Afaceri Externe pentru o analiză extinsă. Prin urmare, procesul a fost suspendat, iar viitorul retragerii rămâne nerezolvat. Unii parlamentari au sugerat că un referendum național ar putea fi necesar în cele din urmă pentru a soluționa problema.

Mobilizare publică

Votul inițial a declanșat cel mai mare val de mobilizare civică din Letonia din ultimii ani. Mii de oameni au mărșăluit pe străzile din Riga cerând ca Letonia să rămână în Convenție. Organizațiile societății civile s-au mobilizat rapid, coordonând proteste, dezbateri și campanii de advocacy. O petiție publică care solicita anularea deciziei a devenit cea mai mare din istoria Letoniei. Partenerii internaționali, inclusiv ambasadori din cincisprezece țări și lideri parlamentari din întreaga regiune nordică-baltică, au îndemnat public Letonia să își respecte angajamentele. Apelurile lor au evidențiat îngrijorările că retragerea ar încuraja mișcările împotriva drepturilor femeilor, ar slăbi solidaritatea regională și ar submina eforturile colective ale Europei de combatere a violenței împotriva femeilor.

Letonia [Sursa: Canva]

Letonia [Sursa: Canva]

Un punct de tensiune politic și geopolitic

Dezbaterea privind Convenția a remodelat peisajul politic al Letoniei. Coaliția de guvernare a fost destabilizată și divizată intern, în timp ce partidele de opoziție au folosit controversa pentru a mobiliza alegătorii în jurul temelor identității naționale și suveranității. Analiștii au remarcat că retorica din jurul Convenției reflectă tendințe europene mai largi, mișcările populiste și anti-gender câștigând teren, adesea susținute de narațiuni de dezinformare legate de influența Kremlinului. Mass-media în limba rusă din Letonia a jucat un rol vizibil în amplificarea argumentelor împotriva Convenției, încadrând-o ca o amenințare la adresa valorilor tradiționale.

La nivel european, decizia Letoniei a stârnit îngrijorări cu privire la integritatea cadrelor privind drepturile omului și la potențialul unor acțiuni similare în alte state. Deși noua Directivă a Uniunii Europene privind combaterea violenței împotriva femeilor rămâne obligatorie pentru toate statele membre, aceasta reprezintă doar un standard minim și îi lipsește mecanismul independent de monitorizare prevăzut de Convenția de la Istanbul. Letonia ar putea, în teorie, să își îndeplinească obligațiile legale față de UE în timp ce părăsește Convenția, dar o astfel de mișcare ar fi în mare măsură simbolică și încărcată politic, mai degrabă decât bazată pe o necesitate juridică.

Un drum incert în față

La sfârșitul anului 2025, Letonia nu se retrăsese din Convenția de la Istanbul . Procesul este suspendat , iar țara rămâne obligată prin tratat. Se așteaptă ca problema să reapăre în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din octombrie 2026, unde va deveni probabil un subiect central al dezbaterii politice. Între timp, organizațiile pentru drepturile femeilor, observatorii internaționali și partenerii democratici continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile, conștienți că consecințele se extind mult dincolo de granițele Letoniei.

Lupta privind Convenția de la Istanbul reprezintă un moment definitoriu pentru angajamentul Letoniei față de drepturile omului și egalitatea de gen. Este, de asemenea, un test al rezilienței democratice în fața dezinformării, polarizării politice și presiunii geopolitice. Rămânerea în cele din urmă a Letoniei în Convenție va trimite un semnal puternic Europei: fie reafirmarea angajamentului comun al continentului de a proteja femeile și fetele de violență, fie deschiderea calei către o reducere fără precedent a obligațiilor internaționale în materie de drepturi ale omului.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex