Live

Pentru copiii și adolescenții de astăzi, a fi online este absolut normal. Dar în spatele aplicațiilor distractive și colorate se ascund lucruri care pot afecta serios mintea, corpul tinerilor și modul în care aceștia cresc. Un nou raport ECAT scoate la iveală relația complicată dintre platformele online și sănătatea copiilor și adolescenților.

Copiii petrec mult mai mult timp holbându-se la ecrane decât înainte. Din 2010, timpul mediu petrecut de copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani pe dispozitive digitale în fiecare zi s-a mai mult decât dublat, ajungând la aproximativ 3 ore! Și nu este vorba doar de derulare fără minte – peste 80% dintre tinerii europeni sunt zilnic pe rețelele de socializare, unde sunt bombardați cu algoritmi, reclame și conținut care ar putea să nu fie potrivit pentru vârsta lor.

Experții de la ECAT , o unitate de cercetare din cadrul Centrului Comun de Cercetare (JRC), au decis să analizeze acest fenomen cu precizie științifică. În toamna anului 2024, au fost organizate două mese rotunde, reunind cercetători de top pentru a analiza modul în care platformele online îi influențează pe tineri.

Pentru copiii și adolescenții de astăzi, internetul este doar o parte a vieții. Dar în spatele aplicațiilor distractive și colorate se află lucruri care pot afecta serios mintea, corpul copiilor și modul în care aceștia cresc. Cel mai recent raport ECAT scoate în evidență relația complicată dintre platformele online și sănătatea copiilor și adolescenților.

Vulnerabil în centrul algoritmilor

Copiii și adolescenții se află într-o etapă crucială a dezvoltării creierului, în care învață să își gestioneze emoțiile, impulsurile și să ia decizii. În același timp, petrec din ce în ce mai mult timp pe rețelele de socializare – iar timpul petrecut pe aceste platforme crește considerabil între vârstele de 9 și 16 ani.

Acest lucru îi face pe tinerii utilizatori deosebit de vulnerabili la funcțiile concepute pentru adulți. Un exemplu sunt sistemele de recomandare – acestea sunt algoritmi care sugerează conținut pe baza a ceea ce ați făcut clic anterior. Deși pot fi utile pentru găsirea de informații noi, ele pot expune copiii la conținut neadecvat și pot încuraja comportamentul compulsiv.

Companiile de social media câștigă bani din publicitate, așa că își proiectează platformele astfel încât utilizatorii să deruleze cât mai mult timp posibil. Pentru copii, acest lucru poate duce la vătămări fizice și dependență, care pot avea efecte pe termen lung. Copiii petrec mult mai mult timp în fața ecranelor decât înainte. Din 2010, timpul mediu petrecut zilnic de copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani pe dispozitive digitale s-a mai mult decât dublat, ajungând la aproximativ 3 ore.

Deja, peste 8 din 10 tineri europeni se conectează zilnic la rețelele de socializare, cufundându-se într-o realitate modelată de algoritmi, reclame și conținut nu întotdeauna potrivit vârstei lor.

Umbra depresiei, anxietății și tulburărilor de alimentație

Cercetările prezentate de ECAT arată că utilizarea rețelelor sociale este asociată cu o serie de probleme de sănătate – de la anxietate și depresie, la autovătămare și tulburări de alimentație, până la tulburări de somn. Expunerea intensă la ecrane afectează, printre altele, cortexul prefrontal și amigdala – zone ale creierului responsabile de autocontrol, emoții și procesarea stresului.

Grijile legate de imaginea corporală reprezintă o mare preocupare pentru cercetători. Copiii sunt bombardați online cu fotografii filtrate și corpuri perfecte, ceea ce îi poate face să se simtă rău în pielea lor și poate duce la tulburări de alimentație.

Experții sunt, de asemenea, îngrijorați de legătura dintre rețelele de socializare și consumul de alcool . Este greu de spus dacă unul îl provoacă pe celălalt, dar este cu siguranță ceva ce necesită mai multe cercetări.

Lacune în date și provocări în cercetare

Una dintre cele mai mari probleme atunci când se analizează impactul rețelelor sociale asupra copiilor este lipsa datelor pe termen lung. Majoritatea studiilor analizează doar efectele pe termen scurt, dar consecințele reale s-ar putea să nu apară timp de ani de zile.

Este, de asemenea, o problemă complexă – rețelele de socializare afectează copiii în mod diferit, în funcție de vârsta, sexul, abilitățile sociale și modul în care utilizează platformele. Nu există dovezi clare că rețelele de socializare cauzează în mod direct probleme de sănătate mintală, parțial din cauza altor factori care ar putea juca, de asemenea, un rol.

De aceea, cercetătorii JRC sugerează o abordare care utilizează cunoștințe din diferite domenii, precum tehnologia, dezvoltarea copilului, educația și politicile publice. Înțelegerea factorilor care îi fac pe tineri vulnerabili la conținutul online poate ajuta la crearea unor reguli și programe educaționale mai bune în viitor.

Către un viitor digital mai sigur

În viitor, oamenii de știință vor urmări îndeaproape efectele pe termen lung ale rețelelor sociale asupra copiilor – vor analiza totul, de la modul în care funcționează sistemele de verificare a vârstei până la modul în care rețelele sociale schimbă creierul. În același timp, este extrem de important să-i învățăm pe copii cum funcționează platformele digitale și cum să le utilizeze în mod responsabil.

Adulții – părinți, profesori și persoanele care elaborează politici – trebuie să se asigure că tehnologia îi ajută pe copii să crească, în loc să le dea peste cap. Raportul ECAT este încă un pas către o creștere a siguranței și a inteligenței internetului, în special pentru copii.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex