Google a desfășurat un experiment de 3 luni în 8 țări din UE, modificând 1% din căutările utilizatorilor. Au eliminat știrile europene din rezultatele căutării pentru a vedea cum acționează oamenii și cum afectează banii din reclame ai Google.

Google spune că experimentul lor a arătat că articolele de știri nu sunt o problemă importantă în căutări și că reclamele nu apar prea des. Practic, spun că nu câștigă mulți bani din știri, așa că de ce să plătească?

Editorii spun că sunt prostii. Ei spun că Google a trucat testul pentru a face știrile să pară mai puțin importante. Ei susțin că Google obține o mulțime de beneficii de pe urma știrilor sale – menținerea utilizatorilor pe site, colectarea de date și îmbunătățirea serviciilor sale – toate acestea fără a plăti agențiile de știri.

Evită Google să plătească editorii? 

Principala problemă este legată de articolul 15 din Directiva UE privind drepturile de autor, care prevede că marile companii de tehnologie trebuie să plătească editorii atunci când materialele lor apar în rezultatele căutării sau în agregatoarele de știri.

Însă, în loc să plătească taxe normale, Google și-a creat propriul program de licențiere numit Extended News Preview (ENP). Peste 4.000 de editori din 20 de țări ale UE s-au înscris, însă criticii spun că aceste acorduri nu sunt transparente și se bazează pe negocieri individuale, ceea ce îi pune pe editori într-o situație precară.

Unii experți consideră că experimentul Google a fost o mișcare strategică. Dacă pot demonstra că știrile nu aduc mulți bani, ar putea negocia plăți mai mici sau chiar ar putea argumenta că nu trebuie să plătească deloc.

„Google câștigă bani nu doar din reclame, ci și prin menținerea utilizatorilor pe site-ul său, colectarea de date și personalizarea serviciilor. Aceasta este o valoare pe care nu vor să o recunoască”, spune Aurore Raoux de la News Media Europe.

Factorul IA: o nouă amenințare la adresa editorilor de știri? 

Pe lângă asta, inteligența artificială înrăutățește și mai mult lucrurile. Marile companii de tehnologie precum Google, OpenAI și Meta folosesc tone de date online, inclusiv articole de știri, pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială – și adesea nici măcar nu cer permisiunea editorilor.

Chiar dacă reglementările UE prevăd că firmele de inteligență artificială trebuie să fie transparente în ceea ce privește proveniența datelor, editorii spun că aceste reguli nu sunt aplicate în mod corespunzător. Acest lucru permite companiilor de tehnologie să le utilizeze conținutul fără a le plăti. Lupte similare au loc și în SUA, unde editorii insistă pentru protecția legală împotriva extragerii de conținut bazate pe inteligență artificială.

Fără reglementări clare, modelele de inteligență artificială ar putea genera conținut bazat pe munca jurnaliștilor, lăsând editorii neplătiți – un scenariu care ar putea remodela complet peisajul media.

Ce este în joc pentru viitorul jurnalismului? 

Lupta dintre Google și editori nu este doar despre drepturile de autor – ci despre modul în care este plătit jurnalismul în era digitală.

Banii din publicitate tradițională se epuizează, iar organizațiile de știri se luptă să supraviețuiască. Între timp, giganți tehnologici precum Google și Meta controlează lumea publicității online, obligându-i pe editori să se lupte pentru alte modalități de a face bani, cum ar fi abonamente, conținut sponsorizat sau ajutor guvernamental.

Directiva UE privind drepturile de autor a avut scopul de a echilibra condițiile de concurență, dar acțiunile recente ale Google sugerează că aplicarea acestor reguli este mai ușor de zis decât de făcut.

Ce urmează?

Google susține că respectă regulile UE și colaborează cu editorii. Însă, grupuri precum Consiliul European al Editorilor și News Media Europe doresc ca Comisia Europeană să ia măsuri drastice și să se asigure că Google plătește.

Experții spun că viitorul jurnalismului depinde de modul în care se înțeleg platformele tehnologice și editorii de știri. Dacă editorii nu sunt plătiți corect pentru munca lor, acest lucru ar putea agrava criza media, iar oamenii s-ar putea să nu aibă acces la informații bune și fiabile.

Deci, care este verdictul? Ar trebui Google să plătească pentru știri sau serviciul Google face deja suficient pentru editori? Lupta pentru viitorul știrilor nu s-a încheiat încă.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.