Pe măsură ce inteligența artificială continuă să remodeleze modul în care se desfășoară cercetarea și se fac descoperiri, Uniunea Europeană își propune să definească cum ar trebui să arate o cale unică europeană pentru IA în știință. La cel de-al doilea atelier AI4Science, care a avut loc pe 12 iunie 2025 la Sevilla, Comisia Europeană a reunit cercetători, factori de decizie politică și inovatori pentru a crea împreună această viziune.

Organizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD), evenimentul a depășit simpla schimbare de opinii – a marcat un pas important către dezvoltarea unui cadru de politici care să combine excelența științifică cu responsabilitatea etică.

În urma recentelor consultări publice online, care au adunat aproape 600 de răspunsuri și 166 de opinii scrise din întreaga Europă, atelierul a oferit o analiză aprofundată, centrată pe om, asupra a ceea ce trebuie să se întâmple în continuare. Rezultatele vor fi incluse într-un document strategic care va fi publicat de Comisie înainte de sfârșitul anului 2025.

Un dublu obiectiv: IA în știință și IA pentru știință

În centrul acestei strategii se află ideea de Știință a Inteligenței Artificiale (IA) , explicată de Lars de Nul de la DG RTD. Este vorba despre două lucruri: utilizarea IA ca instrument puternic pentru cercetare și stimularea dezvoltării IA în sine prin intermediul științei.

Asta înseamnă că Europa nu încearcă doar să concureze cu SUA sau China în ceea ce privește viteza și amploarea. În schimb, își propune să devină un lider în inovația responsabilă – unde IA lucrează în folosul societății, sprijină cercetătorii și nu subminează niciodată încrederea publicului în știință.

Participanții la atelier au subliniat că adevărata forță a Europei constă în capacitatea sa de a crea un ecosistem de inteligență artificială inteligent, axat pe om în primul rând, bazat pe valori comune – nu doar în dezvoltarea celor mai rapide instrumente.

Nu lăsa talentul să-ți scape

Unul dintre cele mai fierbinți subiecte? Oamenii. Mulți experți au avertizat că Europa riscă să piardă minți strălucite în favoarea țărilor cu oferte academice mai atractive – în special SUA și China. Pentru a inversa această tendință, Europa are nevoie de:

  • Instituții de cercetare mai puternice,
  • Trasee de carieră interdisciplinare,
  • Programe de formare de înaltă calitate.

O altă preocupare a fost avalanșa de materiale educaționale neverificate și de slabă calitate despre inteligența artificială. Standardele clare și referințele demne de încredere sunt esențiale pentru a ajuta tinerii cercetători să găsească cunoștințe fiabile și să evite dezinformarea.

Infrastructura de date: un obstacol sau o rampă de lansare?

„Fără IA fără date.” Această frază a fost repetată pe tot parcursul atelierului de la Sevilla. Participanții au susținut cu tărie creșterea finanțării pentru seturile de date construite special pentru uz științific. De asemenea, au solicitat standarde mai bune pentru metadate, compatibilitate a sistemelor și instrumente pentru urmărirea originii datelor.

Însă integrarea tuturor acestor date în infrastructurile existente — precum „Fabricile de inteligență artificială” din Europa sau platforma EuroHPC — nu este ușoară. Barierele tehnice și sistemele fragmentate înseamnă că Europa încă nu profită la maximum de resursele sale științifice.

Soluția? O mai bună coordonare și un sistem în care puterea de calcul și datele de înaltă calitate sunt partajate mai deschis și mai eficient.

Încredere, etică și riscul unei „IA negative”

Etica și încrederea au apărut în mod repetat. Experții au avertizat că, fără garanții solide, instrumentele de inteligență artificială – în special cele generative – ar putea afecta credibilitatea științei. Riscurile includ conținut fals, plagiat și utilizarea abuzivă a cercetării.

Orientări etice clare la nivelul întregii UE sunt esențiale, nu doar ca declarații elegante, ci și ca reguli practice aplicate în cercetarea de zi cu zi. Transparența, explicabilitatea, confidențialitatea și sustenabilitatea au fost numite drept cele patru pietre de temelie ale unei inteligențe artificiale de încredere în știință.

Diversitatea este bună, coordonarea este mai bună

Strategiile naționale de inteligență artificială ale Europei și comunitățile de cercetare diverse reprezintă un punct forte — dar numai dacă funcționează împreună. Numeroase voci din Sevilla au susținut că UE are nevoie de mai multă coerență: mai puține eforturi duplicate, mai multă colaborare transfrontalieră și politici naționale aliniate.

Instituții precum JRC ar putea juca un rol cheie în coordonarea unei abordări paneuropene a inteligenței artificiale în știință. Concluzia? Dacă Europa dorește să fie lider în domeniul inteligenței artificiale de încredere, trebuie să vorbească cu o singură voce – respectând diversitatea, dar unită de obiective comune.

Conducerea prin exemplu, nu doar prin competiție

Atelierul AI4Science a clarificat acest lucru: Europa nu vrea doar să recupereze decalajul în cursa globală a inteligenței artificiale. Vrea să fie lider – în propriile condiții.

Nu prin urmărirea brevetelor sau a puterii brute de calcul, ci prin stabilirea unor standarde globale pentru o inteligență artificială etică, centrată pe om și responsabilă social.

Într-o lume în care încrederea în știință și tehnologie devine din ce în ce mai greu de menținut, acesta ar putea fi cel mai puternic atu al Europei.

Ideile adunate la Sevilla vor contura în mod direct viitoarea strategie a UE privind inteligența artificială în știință. Iar această strategie va conta nu doar pentru locul Europei în clasamentele globale ale cercetării, ci și pentru tipul de tineri de pe întreg continentul pe care îl vor contribui la modelarea viitorului.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.