Live

Piața muncii din Europa transmite semnale contradictorii. Pe de o parte, ratele de ocupare a forței de muncă sunt în creștere, iar economia post-pandemie își revine. Pe de altă parte, multe sectoare au o lipsă acută de forță de muncă, în timp ce altele sunt pline de talente care nu au unde să se ducă.

Cel mai recent raport al Autorității Europene a Muncii (bazat pe a 7-a ediție a raportului EURES ) prezintă o imagine complexă a pieței muncii din Europa. Este un continent în care sudorii sunt greu de găsit, dar asistenții administrativi sunt prea mulți. Și este o provocare care nu va dispărea prea curând.

Deficit de forță de muncă — dar nu peste tot

La prima vedere, piața muncii din Europa pare sănătoasă. Rata ocupării forței de muncă este în creștere, iar criza COVID-19 pare de domeniul trecutului – cel puțin pe hârtie.

Dar dacă sapi mai adânc, vei descoperi un dezechilibru serios între cerere și ofertă. Sunt implicați mai mulți factori: îmbătrânirea populației, schimbările tehnologice rapide, tranziția către o economie digitală și verde și lipsa de interes în rândul tinerilor pentru locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic sau cu statut social scăzut.

Profesiile care se confruntă cu cele mai mari deficite în prezent includ sudorii, bucătarii, lucrătorii din domeniul sănătății și electricienii. Ce au în comun? Cerințe fizice ridicate, nevoia de competențe tehnice – și mai puțini tineri dispuși să le asume.

În schimb, Europa se confruntă cu o ofertă excesivă de lucrători în locuri de muncă administrative și de birou – sectoare cele mai afectate de automatizare și inteligență artificială. Pe scurt: dacă un loc de muncă poate fi îndeplinit de un algoritm, este mai puțin probabil să fie nevoie în continuare de o ființă umană. Și totuși, mulți oameni încă se formează sau aplică pentru aceste locuri de muncă, ceea ce adâncește discrepanța.

Femeile și tinerii excluși din locurile de muncă solicitate

Normele sociale și culturale joacă un rol imens în aceste tendințe. Doar 29% dintre lucrătorii din ocupațiile cu deficit de forță de muncă sunt femei.

De ce atât de puține? Multe dintre rolurile solicitate – construcții, logistică, industrie – sunt văzute în mod tradițional ca „muncă pentru bărbați”. Chiar dacă tot mai multe inițiative încearcă să elimine barierele de gen, cifrele vorbesc de la sine.

Tendința opusă apare în locurile de muncă suprasaturate: 62% dintre lucrătorii administrativi și de birou sunt femei. Acestea sunt chiar sectoarele care sunt automatizate. Alegerile stereotipe de carieră au consecințe economice și sociale reale.

Tinerii sunt, de asemenea, în mare măsură absenți din profesiile cu deficit de forță de muncă. În ciuda numeroaselor programe de ocupare a forței de muncă care îi vizează, tinerii nu reușesc să umple golurile. Acest lucru este alarmant – deoarece, pe măsură ce lucrătorii mai în vârstă se pensionează, nu mai există nimeni care să-i înlocuiască. Europa s-ar putea confrunta în curând cu un decalaj generațional pe piața muncii, mai greu de remediat decât deficitul actual.

Transportul și logistica în criză

Raportul acordă o atenție deosebită transporturilor și depozitării, unde deficitul de personal devine critic. Șoferii de camion dispar – chiar dacă cererea de livrări crește.

Motivele sunt clare: tinerii nu se înscriu, iar condițiile de muncă sunt dificile. Orele lungi pe drum, timpul limitat petrecut cu familia și preocupările legate de siguranță sunt toate aspecte majore negative.

Mai mult, utilizarea pe scară largă a muncii nedeclarate și a activităților independente false în acest sector subminează siguranța locului de muncă și reputația industriei.

Aceasta nu este doar o problemă demografică – este o consecință a unei neglijări structurale și sociale mai profunde.

Decalajul de competențe digitale al Europei

Privind în perspectivă, competențele digitale vor fi decisive pentru forța de muncă a Europei. Iar cifrele actuale sunt îngrijorătoare: doar 5,6% dintre adulții din UE au competențe digitale de bază.

Asta înseamnă că majoritatea adulților nu pot gestiona confortabil sarcini precum analiza datelor, codarea sau lucrul cu sisteme automatizate – abilități care devin rapid esențiale.

Fără sisteme de învățare pe tot parcursul vieții puternice și accesibile, Europa riscă să rămână în urmă în cursa globală pentru inovare. Decalajul digital nu limitează doar perspectivele de angajare – ci crește riscul de excluziune socială, în special pentru persoanele în vârstă, cei din zonele rurale și persoanele cu niveluri de educație mai scăzute.

Calea de urmat: educație și mobilitate

Raportul este clar: soluția constă în investițiile în educație, formare profesională și mobilitatea forței de muncă. Inițiative precum Pactul pentru competențe vizează modernizarea sistemelor de învățare și extinderea formării profesionale a adulților.

De asemenea, se pune un accent tot mai mare pe educația STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), în special pentru femei și tineri. Acest lucru este esențial pentru reducerea decalajului de competențe și a inegalității sociale de pe piața muncii.

Europa se află într-un punct de cotitură: fie să consolidăm inegalitățile de astăzi, fie să construim o piață a muncii potrivită pentru mâine: mai incluzivă, mai dinamică și mai adaptată realităților erei digitale.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex