Live

Consolidarea încrederii financiare în Europa

La 30 septembrie 2025, Comisia Europeană a dezvăluit o nouă strategie menită să ajute cetățenii să ia decizii financiare mai inteligente și să își consolideze independența economică. Planul introduce două inițiative principale: dezvoltarea unei uniuni de economii și investiții și lansarea conturilor de economii și investiții (AIS) – un instrument menit să facă investițiile mai ușoare și mai accesibile pentru toți cetățenii din UE.

Este o viziune ambițioasă. Totuși, conform unui sondaj Eurobarometru din 2023 , mai puțin de 20% dintre europeni au o înțelegere solidă a conceptelor financiare de bază. Decalajul dintre statele membre rămâne mare, ceea ce arată că nu este vorba doar de campanii de conștientizare – este o provocare sistemică.

Decalajul de cunoștințe - și de ce contează

Un nivel scăzut de alfabetizare financiară nu se rezumă doar la alegeri de investiții greșite. Este, de asemenea, un risc tot mai mare de excluziune socială. Criza costului vieții și pandemia de COVID-19 au scos la iveală cât de fragile sunt bugetele multor gospodării: 16% dintre cetățenii UE nu au economii de urgență și doar 18% și-ar putea acoperi nevoile de bază mai mult de trei luni fără venituri.

Din acest motiv, reziliența financiară este o prioritate cheie a UE. Dar poate educația singură să elimine decalajul? Chiar și cel mai informat consumator se luptă să se descurce cu practicile de piață agresive, riscurile de fraudă și accesul inegal la servicii financiare.

Un pas în direcția corectă: Cadrele de competențe ale UE

Educația financiară nu este un subiect nou în UE. A fost deja evidențiată în Planul de acțiune din 2020 privind Uniunea Piețelor de Capital, ceea ce a dus la crearea unor cadre de competență financiară UE-OCDE – unul pentru adulți și unul pentru tineri. Aceste orientări ajută țările să conceapă politici mai bune și să le măsoare impactul.

Totuși, întrucât implementarea este voluntară, progresul rămâne inegal. Fără standarde comune sau responsabilitate, îmbunătățirile în materie de educație financiară ar putea rămâne fragmentate între statele membre.

Conturi de economii și investiții: un instrument nou cu riscuri vechi?

Al doilea element major al strategiei — Conturile de Economii și Investiții (SIA) — își propune să simplifice și să facă investițiile mai transparente. Ideea pare promițătoare: un produs unic, ușor de utilizat, care să ajute cetățenii să își sporească economiile.

Însă istoria oferă povești cu tâlc. În unele țări, schemele de investiții „simplificate” au dus la riscuri excesive pentru consumatori, în special pentru cei care nu au înțeles pe deplin dinamica pieței. Întrebarea este acum dacă acordurile de investiții durabile vor oferi suficientă protecție utilizatorilor fără experiență sau dacă vor ajunge să transfere riscul de la instituțiile financiare la cetățenii obișnuiți.

Eliminarea decalajului generațional și social

Două grupuri sunt deosebit de vulnerabile la insecuritatea financiară: tinerii și gospodăriile cu venituri mici. Aceștia sunt cel mai afectați de inflație, instabilitatea locurilor de muncă și accesul limitat la consultanță financiară de calitate. Deși strategia UE recunoaște aceste provocări, ajungerea la aceste categorii de public rămâne dificilă.

Campaniile educaționale vizează adesea publicul larg, trecând cu vederea faptul că un student, un tânăr lucrător sau un părinte care se apropie de pensionare au nevoie de îndrumări personalizate. În mod similar, familiile cu venituri mici au nevoie de instrumente practice și sfaturi accesibile – nu doar teorie.

Educația nu este suficientă: contează și protejarea consumatorilor

Comisia Europeană subliniază, pe bună dreptate, că educația trebuie să meargă mână în mână cu reglementări echitabile, piețe transparente și o protecție solidă a consumatorilor. Instruirea oamenilor despre finanțe nu va ajuta prea mult dacă instituțiile financiare continuă să exploateze asimetria informațională sau să ofere produse complexe și cu risc ridicat.

De la criza ipotecară din 2008 până la scandalurile investiționale mai recente, experiența trecută arată că, adesea, consumatorii suportă costurile eșecurilor sistemice. Fără o reglementare și o aplicare mai stricte ale legii, eforturile UE în domeniul educației riscă să devină doar o fațadă bine intenționată.

Dialog și cooperare — Transformarea cuvintelor în acțiuni

Planul Comisiei pune, de asemenea, accent pe dialogul dintre instituțiile UE, statele membre și părțile interesate de pe piață. Evenimente precum conferința comună cu FSMA din Belgia din februarie 2024 au ca scop promovarea schimbului de bune practici în domeniul educației și incluziunii financiare.

Deși astfel de forumuri sunt valoroase, conferințele singure nu vor rezolva problema. Progresul real necesită soluții structurale – cum ar fi extinderea accesului la consiliere financiară gratuită și crearea de standarde la nivelul UE pentru produse de investiții transparente și cu risc scăzut.

Către o Europă inteligentă din punct de vedere financiar

Strategia UE privind educația financiară reunește idei importante: o educație mai bună, instrumente mai inteligente și o cooperare mai strânsă între statele membre. Însă adevărata provocare constă în transpunerea politicilor în impact.

Dacă Europa nu abordează și inegalitatea veniturilor, încrederea scăzută în instituțiile financiare și protecția precară a consumatorilor, chiar și cele mai bune programe educaționale ar putea eșua.

Crearea unei Europe educate din punct de vedere financiar nu înseamnă doar să-i învățăm pe oameni cum să economisească sau să investească, ci și construirea unui sistem în care fiecare cetățean să poată participa cu încredere și siguranță la economie.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex