Fotografie de Daniel Kružík: pexels.com
În 2021, europenii s-au adresat UE pentru redresare economică și un cadru de solidaritate pentru coordonarea cunoștințelor, resurselor și a răspunsului colectiv în timpul și după pandemie.
Astăzi, aceștia se bazează pe aceasta pentru protecție într-un sens mult mai larg. Pe măsură ce încep negocierile pentru bugetul 2028-2034 , o comparație cu opinia publică actuală și anterioară cadrului financiar anterior relevă o tranziție de la așteptările de protecție economică, determinate de criză, la o cerere mai largă de securitate, stabilitate și control într-o lume din ce în ce mai incertă.
O privire comparativă asupra opiniei publice europene
În timp ce Uniunea Europeană își pregătește următorul buget pe termen lung pentru perioada 2028-2034, opinia publică oferă o imagine revelatoare a modului în care cetățenii înțeleg lumea, își stabilesc prioritățile și își așteptă Uniunea Europeană.
Este, de asemenea, o oportunitate de a compara modul în care această înțelegere și stabilire a obiectivelor a evoluat între cele două cicluri bugetare.
O definiție mai largă a protecției
Ceea ce reiese în mod clar ca punct principal în opinia publică europeană este că protecția nu se mai limitează la apărarea militară, ci se extinde la reziliența economică, securitatea energetică, siguranța digitală și capacitatea instituțiilor de a răspunde la crizele suprapuse. Mai precis, majoritatea europenilor declară că sunt „foarte îngrijorați” de o serie de probleme legate de securitate și siguranță, începând cu conflictele și războaiele active din apropierea Uniunii Europene (72%), terorismul (67%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%), atacurile cibernetice din țări din afara UE (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%).
Sursa: Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025
Cel mai recent Eurobarometru din 2025 reflectă o Uniune care operează într-un mediu semnificativ diferit față de cel de acum cinci ani. În timp ce ciclul bugetar anterior a fost negociat sub umbra unei crize sanitare globale, discuțiile de astăzi au loc în contextul instabilității geopolitice , al incertitudinii economice și al unuipeisaj informațional mai fragmentat .
Prioritățile cetățenilor s-au modificat în consecință. Securitatea, în sensul cel mai larg, domină acum preocupările publice. Majoritatea europenilor își doresc ca UE să joace un rol mai important în protejarea lor împotriva crizelor globale, fiind identificate ca domenii cheie de acțiune accesibilitatea, competitivitatea economică și apărarea și securitatea.
Sursa: Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025
Ascensiunea „digitalului”
În același timp, natura amenințărilor percepute s-a extins . Dincolo de preocupările tradiționale, cum ar fi conflictele și terorismul, cetățenii își exprimă niveluri la fel de ridicate de îngrijorare cu privire la dezinformare (69%), discursul de ură (68%), conținutul fals generat de inteligența artificială (68%) și protecția datelor (68%). Aceste cifre indică o conștientizare tot mai mare a faptului că securitatea este din ce în ce mai mult conectată la domeniul digital și că UE are un rol de jucat în toate aceste dimensiuni.
Sursa: Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025
Acest lucru contrastează puternic cu contextul precedentului Cadr Financiar Multianual (2021–2027). La sfârșitul anului 2020, sentimentul public a fost modelat în mod covârșitor de pandemia de Covid-19. Anxietatea economică a dominat, 53% dintre europeni așteptându-se ca economia lor națională să se înrăutățească. Prin urmare, răspunsul UE, în special planul de redresare de 1,8 trilioane de euro, a fost esențial pentru așteptările publicului, 72% considerând că acesta va sprijini redresarea economică.
Sursa: Eurobarometrul Parlemeter 2020
De la solidaritate la o voce europeană unită
În timpul pandemiei, solidaritatea și protecția socială au fost în prim-plan. Cetățenii au identificat lupta împotriva sărăciei și inegalității (48%) drept prioritatea principală a Parlamentului European, în timp ce sprijinul pentru aderarea la UE a atins niveluri record. Criza a consolidat percepția UE ca stabilizator economic, un rol care i-a întărit legitimitatea.
Sursa: Eurobarometrul Parlemeter 2020
Astăzi, această dimensiune economică rămâne importantă, dar nu mai este suficientă de una singură. Variația priorităților reflectă o transformare mai amplă: de la o Uniune despre care se așteaptă să protejeze mijloacele de trai în timpul unei urgențe sanitare la una despre care se așteaptă să gestioneze riscuri complexe și interconectate. Războiul din Ucraina, instabilitatea din regiunile vecine, combinate cu piețele energetice volatile, cum ar fi războiul din Iran și creșterea prețurilor la energie, și amenințările hibride au redefinit ceea ce cetățenii consideră a fi urgent.
În ciuda acestei schimbări, un element rămâne consistent în ambele eurobarometre : un apel puternic la unitate și asertivitate, deoarece 89% consideră că statele membre ar trebui să acționeze într-un mod mai coerent, în timp ce 86% doresc ca UE să își asume o voce mai puternică la nivel global.
Simultan, încrederea în Uniune rămâne relativ puternică, 62% dintre respondenți considerând apartenența pozitivă, la același nivel cu nivelurile de sprijin istorice ridicate în contextul pandemiei, iar tinerii europeni, în special, continuă să exprime niveluri ridicate de sprijin și optimism.
Sursa: Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025
Ce înseamnă acest lucru pentru următorul buget al Europei
Luate împreună, comparația dintre cele două Eurobarometre relevă o schimbare în însăși definiția securității. În 2020, protecția însemna redresare economică și sănătate publică. În 2025, aceasta cuprinde apărarea, integritatea informațiilor, stabilitatea energetică și încrederea instituțională.
Pentru factorii de decizie politică, această evoluție prezintă o provocare clară: alinierea următorului buget al UE la un public care vede legăturile dintre crize și le plasează într-un peisaj mai larg, la fel de interconectat, care necesită atât acțiuni imediate, cât și un cadru pentru reziliența pe termen lung.