Dezamăgire tot mai mare față de democrația din UE: Ce dezvăluie studiile recente?

Democrația în Uniunea Europeană se clatină sub greutatea dezamăgirii crescânde a cetățenilor, deși sprijinul pentru acțiuni comune și integrare rămâne surprinzător de puternic. Cele mai recente cercetări dezvăluie o imagine complexă a sentimentului public din Polonia și Europa - plină de contradicții, tensiuni, dar și speranță pentru un nou model de comunitate.

Un nou studiu EMI evidențiază creșterea neîncrederii în democrație și instituții în Europa

În iunie anul acesta, European Movement International (EMI) a publicat un raport în colaborare cu compania de cercetare Savanta. Studiul a fost chestionat pe un eșantion de 3.504 respondenți adulți din șapte state membre ale UE: Polonia, Germania, Franța, Italia, Spania, Suedia și România. Scopul său principal a fost de a capta opiniile cetățenilor cu privire la starea democrației, funcționarea instituțiilor UE și cooperarea în domeniul apărării în Europa. Deși rezultatele conțin elemente de optimism, acestea sunt dominate de semnale de dezamăgire profundă și slăbire a încrederii în mecanismele instituționale democratice.

Studiul arată că doar 36% dintre respondenți pot fi clasificați drept susținători consecvenți ai democrației – persoane care cred atât în valoarea dreptului de vot, cât și în necesitatea unor mecanisme eficiente de control al puterii. Un procent complet de 64% afișează atitudini inconsistente: unii înclină spre susținerea unei conduceri puternice de către o singură persoană, în timp ce alții își condiționează sprijinul pentru democrație de beneficii imediate. Deși scăderea încrederii în democrație nu este un fenomen nou, amploarea sa actuală este un motiv de îngrijorare justificată.

„Nivelurile scăzute de sprijin constant pentru democrație sunt cu adevărat alarmante. Totuși, acest lucru nu înseamnă că cetățenii sunt antidemocrați. Sunt pur și simplu dezamăgiți, lipsiți de putere și frustrați – iar acesta este un teren fertil pentru autoritarism”, notează Petros Fassoulas, secretarul general al EMI.

Polonia: Între oboseala democratică și beneficiile europene

Poziția Poloniei față de alte țări în acest context este ambiguă. Doar 32% dintre respondenți pot fi considerați susținători consecvenți ai democrației – acest rezultat este mai mare decât în Spania, dar mai mic decât în Germania, Italia sau Suedia, care se situează pe primul loc în ceea ce privește atașamentul față de valorile democratice. O diviziune socială profundă este deosebit de vizibilă aici: pe de o parte, un atașament puternic declarat față de principiile democrației și integrării europene; pe de altă parte, un scepticism crescând față de eficacitatea instituțiilor democratice și capacitatea acestora de a influența viața cetățenilor în practică.

Indicele de încredere în instituțiile UE este, de asemenea, relativ scăzut – doar 14% dintre polonezi declară o încredere mai mare în instituțiile UE decât în cele naționale, în timp ce 44% au mai multă încredere în propriul guvern. Doar 34% dintre respondenții din Polonia consideră că apartenența la UE a avut un impact pozitiv asupra țării în ansamblu, acesta fiind cel mai mic rezultat dintre toate țările analizate. Prin comparație, această cifră ajunge la 71% în Franța și 65% în Italia.

Optimism Eurobarometru vs. Pesimism în Raportul EMI

Această imagine oarecum pesimistă este completată de un context mai larg prezentat în cel mai recent sondaj Eurobarometru din acest an, ale cărui rezultate arată o viziune mult mai optimistă în rândul cetățenilor UE – inclusiv al polonezilor – cu privire la Uniunea Europeană și instituțiile sale. Conform acestui sondaj, nu mai puțin de 74% dintre cetățenii UE consideră că țara lor beneficiază de pe urma apartenenței la UE – cea mai mare cifră din istoria măsurătorilor efectuate din 1983. În ciuda rezultatelor indicate în raportul EMI, Polonia se clasează, de asemenea, pe un loc fruntaș în acest sens, contrazicând simpla teză a euroscepticismului profund. Mai mult, 89% dintre respondenții din întreaga UE consideră că o mai mare unitate între statele membre este esențială pentru abordarea eficientă a provocărilor globale – această opinie este împărtășită de peste 75% dintre cetățenii din fiecare stat membru, inclusiv Polonia.

Datele Eurobarometru arată, de asemenea, că europenii – inclusiv polonezii – consideră din ce în ce mai mult Parlamentul European o instituție care ar trebui să joace un rol mai important în viața politică a Uniunii. De asemenea, aceștia se așteaptă ca UE să aibă mai multe competențe și resurse pentru a contracara crizele. Cetățenii apreciază aspectele practice ale integrării – 68% dintre polonezi indică libertatea de călătorie ca fiind cel mai mare avantaj al apartenenței, 62% apreciază sentimentul de securitate, iar peste jumătate o văd ca pe o oportunitate pentru perspective educaționale și profesionale mai bune în străinătate.

În ciuda tonului optimist, Eurobarometrul relevă și preocupări sociale – în special legate de situația economică, inflație și creșterea costului vieții. Peste jumătate dintre europeni se tem de o scădere a nivelului lor de trai, care – deși nu este direct legată de evaluarea lor asupra democrației – ar putea influența un sentiment general de alienare politică, ale cărui simptome sunt vizibile și în studiul EMI.

Sprijin pentru cooperarea europeană în ciuda scăderii încrederii

Pe acest fundal, apare un fenomen interesant, care ar putea fi numit un paradox european: în ciuda slăbirii atașamentului față de mecanismele democratice liberale formale, crește sprijinul pentru acțiuni comune la nivelul UE – în special în contextul apărării și combaterii dezinformării. Peste jumătate dintre respondenți susțin crearea unui plan de acțiune comun privind războiul din Ucraina și înființarea unei armate europene.

Un sprijin și mai mare – ajungând la 66% – a fost acordat inițiativelor UE care vizează combaterea campaniilor de dezinformare. În Polonia, 54% dintre respondenți susțin ideea unei armate comune, iar 53% își doresc o cooperare mai strânsă, având în vedere războiul de la frontiera de est. Deși acest lucru ar putea părea contradictoriu cu naționalismul crescând și încrederea limitată în instituțiile UE, indică mai degrabă o căutare a unui nou model de solidaritate și securitate europeană care să răspundă unei lumi din ce în ce mai instabile.

Europa la o răscruce: între oboseală și speranță

Rezultatele ambelor studii – EMI și Eurobarometru – nu se contrazic atât de mult, cât se completează reciproc, oferind o imagine mai completă și mai complexă a stărilor sociale contemporane din Uniunea Europeană. Această imagine este în același timp realistă și plină de tensiune: pe de o parte, cetățenii își pierd încrederea în eficacitatea instituțională a democrației și se simt obosiți de formula acesteia; pe de altă parte, recunosc beneficii concrete care decurg din integrare și nu renunță la ideea de comunitate.

Polonia, ca țară aflată la o răscruce politică și identitară, este un exemplu deosebit de viu. Pe de o parte, există o nevoie evidentă de a-și redefini locul în Europa și de a regândi modelul democrației; pe de altă parte, așteptările față de Europa ca spațiu al solidarității, dezvoltării și securității rămân puternice.

Toate acestea duc la concluzia că viitorul democrației în Europa – și în Polonia – nu depinde exclusiv de elitele politice. Direcția finală va fi stabilită de cetățeni înșiși, de sentimentul lor de acțiune, de încrederea în instituții și de convingerea că vocea lor contează cu adevărat.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.