Live

Democrația sub presiune

Un studiu recent a chestionat 6.768 de tineri din șapte țări: Regatul Unit, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia și Polonia. Sondajele au fost realizate în primăvara aceasta, în aprilie și mai. În medie, 57% dintre participanți au declarat că preferă democrația ca sistem de guvernare. În Germania, această cifră a fost mult mai mare – 71% – demonstrând o încredere puternică în valorile democratice.

În Polonia, Spania și Franța, rezultatele au fost considerabil mai mici. Doar 48% dintre tinerii polonezi au susținut democrația, 52% în Franța și 51% în Spania. În același timp, tot mai mulți tineri devin deschiși la modalități alternative de a conduce o țară. Până la 21% dintre toți respondenții au declarat că ar putea accepta un guvern autoritar în anumite condiții – nespecificate. În Polonia, această cifră a fost chiar mai mare, de 23%, plasând țara printre primele trei, alături de Franța și Spania.

Unul din zece tineri europeni a recunoscut că nu-i pasă cu adevărat ce sistem politic are țara lor. Alți 14% nu au putut decide în niciun fel.

„Democrația este sub presiune astăzi, atât din interior, cât și din exterior”, avertizează profesorul Thorsten Faas , politolog la Universitatea Liberă din Berlin și coautor al raportului. El subliniază că ceea ce este deosebit de îngrijorător este faptul că, în rândul tinerilor de dreapta care se simt lăsați în urmă din punct de vedere economic, sprijinul pentru democrație scade la doar o treime.

Îngrijorări tot mai mari cu privire la viitor

Aproape jumătate dintre tinerii europeni sunt îngrijorați de viitorul democrației. În Polonia, 48% și-au exprimat îngrijorarea cu privire la direcția în care se îndreaptă democrația, iar în Germania, această cifră a ajuns la 61%. Aceasta este o schimbare semnificativă, având în vedere că Germania a fost recent văzută ca un simbol al stabilității.

Un nivel similar de anxietate a fost înregistrat în Spania și Franța, țări care se confruntă cu tensiuni sociale, probleme economice și o creștere a atitudinilor populiste.

Când au fost întrebați care sunt țările și organizațiile care au cea mai mare influență asupra lumii de astăzi, tinerii europeni au indicat cel mai des Statele Unite (83%), China (75%) și Rusia (57%). Uniunea Europeană s-a clasat doar pe locul patru – doar 42% au considerat-o un jucător cheie. Interesant este că, în Regatul Unit – chiar și după Brexit – jumătate dintre tineri consideră în continuare UE o forță globală importantă, iar 73% ar dori ca Marea Britanie să se realăture.

În ciuda criticilor tot mai numeroase, două treimi dintre tinerii europeni își doresc ca țările lor să rămână în UE. Aproape jumătate (47%) susțin, de asemenea, o cooperare mai strânsă între UE și Regatul Unit.

Democrația în Europa / Fotografie: Canva

Democrația în Europa / Fotografie: Canva

Polarizare și o schimbare conservatoare

Studiul arată că polarizarea politică în rândul tinerilor europeni este din ce în ce mai puternică. În 2021, 14% se identificau ca fiind de dreapta – acum sunt 19%. Cel mai mare grup este format din centriști (33%), urmați de stânga (32%). Aproximativ 16% nu se asociază cu nicio tabără politică.

Există, de asemenea, o diferență evidentă între sexe. În Germania, Franța și Italia, tinerele femei tind să aleagă opțiuni mai progresiste. Între timp, tinerii bărbați din Polonia și Grecia înclină din ce în ce mai mult spre opinii conservatoare – ceva ce era tipic mai ales generațiilor mai în vârstă.

Sprijinul pentru politici de migrație mai stricte este, de asemenea, în creștere. În ultimii patru ani, acesta a crescut de la 26% la 38%.

Chiar dacă majoritatea respondenților susțin în continuare aderarea la UE, 53% consideră că Bruxelles-ul se concentrează prea mult pe probleme neimportante, iar 39% consideră UE ca fiind nedemocratică. Doar 6% consideră că propriile guverne naționale funcționează bine și nu au nevoie de reforme. Scepticismul este deosebit de puternic în Grecia, unde amintirile crizei datoriilor și ale reformelor dure impuse de creditorii europeni sunt încă proaspete.

Potrivit celor chestionați, UE ar trebui să se concentreze în principal pe trei mari priorități: reducerea costului vieții, consolidarea apărării externe și sprijinirea afacerilor și a antreprenoriatului.

Clima pierde teren

Deși grija pentru mediu este încă prezentă în opiniile tinerilor europeni, tot mai mulți dintre ei pun interesele economice pe primul loc. Doar aproximativ unul din trei a spus că combaterea schimbărilor climatice ar trebui să fie o prioritate față de creșterea economică. Aceasta reprezintă o scădere de 11 puncte procentuale față de 2021.

„Proiectul european, care timp de decenii a adus pace, libertate de mișcare și creștere dinamică, este acum văzut de mulți tineri ca fiind prea birocratic și ineficient”, rezumă Elke Hlawatschek , directoarea Fundației TUI.

Rezultatele acestui studiu arată clar că tinerii polonezi – chiar mai mult decât colegii lor din alte țări – își pierd încrederea în democrație și în instituțiile UE. Acesta nu este doar un avertisment pentru politicieni, ci un apel către societate în ansamblu. Reconstruirea încrederii în rândul tinerilor care abia intră în vârsta adultă ar trebui să fie o prioritate absolută în dezbaterea publică – dacă Europa dorește să evite un viitor marcat de apatie, dezamăgire și o trecere spre autoritarism.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex