Cultura sub presiune: Ce așteaptă tinerii europeni de la UE
Cultura contează – acum mai mult ca niciodată
Cultura nu este doar un fundal al vieții europene – este chiar esența acesteia. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru , marea majoritate a cetățenilor UE consideră că schimbul cultural și creativitatea ar trebui să fie elemente cheie ale acțiunii UE. De fapt, 87% sunt de acord că cultura îi ajută pe oameni să se identifice cu Europa și să se simtă parte a unei comunități comune.
Aproape tot atât de mulți – 86% – cred că patrimoniul cultural nu este doar un lucru de domeniul trecutului, ci o parte vitală a prezentului și viitorului nostru.
Aceasta este mai mult decât simpla apreciere pentru muzee sau festivaluri de muzică. Este o afirmație puternică: europenii văd cultura ca pe o sursă de apartenență, o punte între generații și regiuni și un motor al bunăstării sociale și economice.
Î5. În ce măsură sunteți de acord sau nu cu următoarele afirmații despre libertatea de exprimare artistică?
Libertatea artistică este un pilon fundamental al oricărei democrații. Iar cetățenii europeni înțeleg acest lucru – 88% spun că este important pentru ei. Aceștia cred că artiștii ar trebui să fie liberi să își exprime gândurile și emoțiile fără teama de cenzură sau represiune.
Însă realitatea este mai complexă. Doar 77% sunt încrezători că artiștii din țara lor se bucură de această libertate în practică. Această diferență arată că, în unele state membre, restricțiile sau presiunile politice pot afecta în continuare scena culturală.
Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii UE. Dacă prețuim cu adevărat idealurile democratice, trebuie să mergem dincolo de sprijinul simbolic pentru libertatea artistică și să ne asigurăm că aceasta este pe deplin protejată peste tot în Uniune.
O politică culturală echitabilă și incluzivă trebuie să garanteze că toți artiștii – indiferent de locul în care trăiesc – se simt în siguranță, sprijiniți și liberi să creeze.
Î3. Vă rog să-mi spuneți dacă, în ultimele 12 luni, ați făcut fie singur, fie ca parte a unui grup organizat sau a unor clase…? (MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE)
O tendință surprinzătoare și interesantă a reieșit din sondaj: 49% dintre europeni au participat activ la activități artistice în ultimul an – o creștere semnificativă față de 37% în 2013.
Aceasta înseamnă că cultura este creată din ce în ce mai mult de oameni, pentru oameni — nu doar de opere sau muzee. De la picturile murale comunitare la festivalurile de muzică locale și povestirile digitale, tinerii și cetățenii din întreaga Europă folosesc arta pentru a-și exprima identitatea, emoțiile și valorile.
Acesta este un argument puternic pentru democratizarea accesului la arte. Respondenții sunt clari: arta ar trebui să fie mai accesibilă tuturor, nu doar câtorva privilegiați.
Î7. În ce măsură sunteți de acord sau nu cu următoarele afirmații referitoare la inteligența artificială (IA) și rolul acesteia în artă și cultură?
Ascensiunea inteligenței artificiale generative zguduie lumea artei — și nu fără îngrijorare. 73% dintre europeni se tem că inteligența artificială ar putea afecta locurile de muncă și oportunitățile de venit pentru artiștii umani.
Deși IA deschide uși pentru experimentare și inovare, ea ridică și provocări etice, creative și economice. Va fi creativitatea umană marginalizată? Poate fi originalitatea în continuare protejată într-o lume a conținutului generat de algoritmi?
Doar 48% dintre respondenți spun că pot face diferența între arta creată de un om și una generată de inteligența artificială. Pe măsură ce linia dintre „real” și „robotic” se estompează, nevoia de reglementare și educație publică crește.
Există și o problemă mai profundă: doar 51% dintre europeni cred că artiștii din țara lor sunt plătiți corect. Dacă munca creativă nu este apreciată în mod corespunzător, ce mesaj transmite acest lucru talentelor emergente?
Ce așteaptă cetățenii de la UE
Europenii nu doar semnalează problemele – ci cer acțiuni concrete. Conform sondajului, cetățenii își doresc o cooperare mai strânsă între guvernele lor naționale și UE în domeniul politicii culturale.
Prioritățile principale includ:
- Facerea culturii și a artelor mai accesibile tuturor
- Protejarea patrimoniului cultural în timpul conflictelor, dezastrelor naturale și crizelor climatice
- Asigurarea unei remunerații echitabile și a unor condiții de muncă decente pentru persoanele din sectorul cultural
Mesajul este clar: europenii consideră cultura ca un spațiu comun — unul care trebuie să fie incluziv, protejat și cultivat.
O busolă pentru viitorul cultural al Europei
Rezultatele acestui sondaj nu sunt doar cifre – ele conturează politici reale. Ele vor contribui la viitoarea strategie culturală a UE, Busola culturală pentru Europa, care urmează să fie publicată în 2025.
Până pe 13 mai, Comisia Europeană colectează contribuții din partea publicului pentru a contribui la elaborarea versiunii finale. Tinerii și creatorii sunt încurajați în special să își exprime opiniile.
După cum a declarat comisarul UE Glenn Micallef , responsabil pentru justiție intergenerațională, tineret, cultură și sport:
„Cultura nu este doar o parte a identității noastre. Este fundamentul viitorului Europei.”
Cetățenii și-au exprimat opinia: își doresc o Europă care să susțină libertatea artistică, să asigure o remunerare echitabilă pentru creatori și să facă cultura accesibilă tuturor.
Marea întrebare este: vor asculta factorii de decizie? Viitorul culturii europene depinde de deciziile luate astăzi. Dacă cultura va deveni un instrument pentru unitate și inovare — sau va fi marginalizată de alte priorități — va depinde de noi toți.
Sursa tuturor graficelor utilizate în articol: Eurobarometru
Scris de
Modelați conversația
Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.
©2025 Pulse Z. Proiectat și dezvoltat de Matrix Internet Se deschide într-o filă nouă