Live

O nouă metodologie a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene arată că profesorii, programatorii, analiștii și factorii de decizie sunt printre cei mai expuși impactului inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Iar concluziile ne-ar putea obliga să regândim modul în care ne pregătim pentru viitorul digital al muncii.

Inteligența artificială nu vine după muncitorii din fabrici – țintește mai sus

Spre deosebire de valurile anterioare de automatizare — cum ar fi roboții industriali care au înlocuit munca manuală — revoluția actuală a inteligenței artificiale vizează rolurile care se bazează pe gândire, nu pe ridicare. Locurile de muncă care necesită raționament complex, interpretare și abilități cognitive sunt acum cele mai expuse perturbărilor cauzate de instrumentele de inteligență artificială.

Noul indice de expunere la inteligență artificială (IA) elaborat de JRC arată că profesorii de liceu, inginerii electricieni, analiștii de date și administratorii de birou se află în fruntea listei profesiilor cele mai susceptibile de a fi afectate de IA. De fapt, profesorii se clasează mai sus în ceea ce privește expunerea decât 90% din toate celelalte profesii studiate – o reamintire puternică a faptului că nici măcar locurile de muncă tradițional „sigure” nu sunt imune la influența tehnologiilor generative și analitice.

Între timp, locurile de muncă solicitante din punct de vedere fizic și mai puțin dependente de date – cum ar fi curățenia, construcțiile, servitul meselor sau agricultura – par a fi mai rezistente. Asta pentru că inteligența artificială încă se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea sarcinilor care necesită coordonare fizică, conștientizare senzorială și navigare spațială.

Cum funcționează indicele de expunere la inteligență artificială al JRC?

Evaluarea JRC utilizează un model pe trei niveluri pentru a evalua modul în care IA ar putea afecta diverse profesii.

  1. Teste de performanță pentru inteligența artificială: Cercetătorii au început prin a analiza seturi de date utilizate pentru antrenarea inteligenței artificiale, cum ar fi setul de date cu răspunsuri la întrebări de la Stanford , CIFAR-10 și GLUE . Aceste teste de performanță testează cât de bine poate inteligența artificială să înțeleagă imaginile, limbajul și logica abstractă – în esență, abilități la care inteligența artificială se îmbunătățește.
  2. Sarcini din lumea reală: Apoi, au corelat aceste capabilități ale inteligenței artificiale cu sarcini din lumea reală efectuate în diferite locuri de muncă – de la diagnosticarea afecțiunilor medicale până la luarea deciziilor de politică.
  3. Clasificarea locurilor de muncă: În cele din urmă, au corelat aceste sarcini cu Clasificarea Internațională Standard a Ocupațiilor (ISCO) , care include peste 100 de categorii de locuri de muncă.

Acest sistem permite o analiză detaliată a rolurilor care sunt extrem de vulnerabile și care sunt relativ rezistente la perturbările IA. Deloc surprinzător, experții în politici publice și factorii de decizie au apărut ca fiind cu risc ridicat. Munca lor zilnică – analiza datelor, negocierea și luarea deciziilor strategice – se aliniază îndeaproape cu setul de competențe al celor mai avansate sisteme de IA din prezent.

Concentrarea pe cercetarea inteligenței artificiale adâncește decalajul

Există o altă tendință importantă de luat în considerare: ce tip de inteligență artificială este dezvoltată în prezent.

Între 2020 și 2024, majoritatea progreselor în cercetarea inteligenței artificiale s-au concentrat pe procesarea limbajului, recunoașterea imaginilor și analiza video – domenii care îmbunătățesc și mai mult capacitatea inteligenței artificiale de a prelua sarcini care implică informație, comunicare și analiză.

Prin urmare, domenii precum educația, analiza datelor, administrația și chiar industriile creative ar putea cunoaște schimbări dramatice. Dacă această tendință continuă, profesiile bazate pe interpretarea și prezentarea informațiilor vor trebui să evolueze rapid pentru a rămâne relevante.

Asta nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea peste noapte. În multe cazuri, inteligența artificială va remodela rolurile, nu le va șterge. Sarcini precum redactarea rapoartelor, analizarea datelor sau scrierea primelor schițe ar putea fi automatizate – dar va exista în continuare nevoie de judecată umană, empatie și raționament etic.

O nouă piață a muncii are nevoie de noi politici publice

Cercetătorii JRC sunt clari: expunerea ridicată la inteligența artificială nu înseamnă automat că un loc de muncă este în pericol. Dar semnalează nevoia de recalificare, ajustări ale rolurilor și o mai bună colaborare dintre om și inteligența artificială la locul de muncă.

Pentru a face față acestei provocări, politicile publice trebuie să se adapteze. Sistemele de învățământ — atât cele formale, cât și cele de învățare pe tot parcursul vieții — trebuie să depășească simpla predare a instrumentelor tehnice. Acestea trebuie să se concentreze pe competențe specifice umanității, cum ar fi:

  • Inteligența emoțională
  • Comunicare interpersonală
  • Flexibilitate cognitivă
  • Luarea deciziilor în condiții de incertitudine

În același timp, politica de ocupare a forței de muncă trebuie să răspundă la schimbări precum polarizarea locurilor de muncă, restructurarea salariilor și recalificarea lucrătorilor. Guvernele trebuie nu doar să anticipeze tendințele, ci și să creeze instrumente în timp real pentru a monitoriza și a răspunde la schimbări.

Indicele de expunere la inteligența artificială ar putea deveni unul dintre aceste instrumente – actualizat continuu și bazat pe date, oferind o bază mai fiabilă pentru politici decât narațiunile bazate pe frică.

Europa privește înainte

După cum a menționat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 2023, UE trebuie să se pregătească pentru „noile provocări generate de inteligența artificială”. Inițiativa JRC este un pas concret în această direcție. Aceasta oferă o perspectivă bazată pe date pentru a privi viitorul muncii – una care înlocuiește panica cu previziune, adaptabilitate și planificare inteligentă.

Dacă ești student, profesor, factor de decizie politică sau viitor candidat în UE, mesajul este clar: inteligența artificială nu este pur și simplu pe cale să apară – ea schimbă deja regulile. Dar cu instrumentele, abilitățile și mentalitatea potrivite, putem modela această schimbare pentru a funcționa în favoarea noastră.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex