Ce fel de democrație există fără străzi?

În cazul Italiei, pe 22 septembrie 2025, mii de oameni au ieșit în stradă de la Milano până în Sicilia pentru a protesta împotriva genocidului din Gaza. Situația a adus țara într-un impas, gările, școlile și porturile precum Genova și Livorno fiind închise, unde docherii au blocat traficul de marfă deoarece „Italia este folosită ca un nod pentru transportul de arme către Israel”. La Roma, peste 20.000 de oameni au scandat „Palestina liberă” în fața gării Termini. Tensiunea din cadrul demonstrațiilor a escaladat, grupuri îmbrăcate în negru încercând să spargă intrarea principală a gării din Milano, au fost aruncate bombe fumigene și pietre, iar poliția a răspuns cu spray cu piper; rezultând 10 arestări și 60 de ofițeri de poliție răniți. Prim-ministrul Giorgia Meloni a condamnat incidentele, atribuindu-le „minorităților violente fără nicio legătură cu solidaritatea”.

La începutul lunii octombrie a acestui an, în urma ciocnirilor, autoritățile locale din Bologna au interzis o demonstrație pro-palestiniană pe motiv că există un „risc serios de tulburări”. Organizația Giovani Palestinesi a anunțat că va încerca să se adune în ciuda interdicției, ambasadorul israelian în Italia declarând că „evenimentul ar glorifica ziua de 7 octombrie” și că a „cooperat cu autoritățile” pentru anularea acestuia. În mai 2025, guvernul italian a prezentat Parlamentului un proiect de lege care incriminează chiar și formele tradiționale de nesupunere civilă. Decretul-lege 48/2025 incriminează „ocuparea ilegală de proprietăți” cu pedepse de până la șapte ani de închisoare și obstrucționarea traficului cu pedepse de până la doi ani de închisoare. Legislația extinde, de asemenea, puterile poliției și oferă sprijin financiar ofițerilor de poliție care își depășesc atribuțiile. Ca răspuns, Amnesty International a descris legislația drept „draconică, creând un mediu ostil și încercând să reducă la tăcere disidența” în rândul activiștilor de mediu, al persoanelor care se confruntă cu sărăcia și al comunităților rasiale, astfel încât aceștia să resimtă consecințele proiectului de lege în mod disproporționat.

Italia, însă, nu face excepție, ci mai degrabă indică această tendință. Raportul privind statul de drept din acest an a remarcat o creștere a restricțiilor privind protestele în toate statele – de la interdicții preventive la violență disproporționată și reforme legislative punitive. În Germania, la Berlin a fost impusă o interdicție generală temporară a demonstrațiilor pro-palestiniene; în Estonia, poliția a interzis o demonstrație care ulterior a fost considerată ilegală; în Belgia, au fost impuse amenzi și sancțiuni administrative pentru simpla deținere a unui steag palestinian, în timp ce în Ungaria, recunoscută acum drept experimentul european în practici autoritare, 15 tentative de organizare a protestelor au fost interzise succesiv pe motive de „siguranță publică”. Deși Italia nu este singura țară care implementează aceste practici, nu este singura țară care – din fericire – reacționează la restricții. Conflictul social din Europa creează un paradox: în timp ce guvernele restricționează din ce în ce mai mult dreptul la protest, mobilizarea socială nu numai că continuă, ci se extinde. Europa trece printr-o perioadă de „regresie democratică, dar și de rezistență puternică” ; iar solidaritatea cu Gaza a dat naștere unui „val larg” de activism, care este adesea întâmpinat cu „represiune dură”.

Protestele s-ar putea să nu fi oprit genocidul, de exemplu, și nu este treaba lor – ci a guvernelor – să exercite controlul și să aplice dreptul internațional, mai degrabă decât să restricționeze cererea și modul în care aceasta este exprimată. Aceste acțiuni au schimbat ceva mai profund, modul în care oamenii obișnuiți intră în politică prin șoc moral și își revendică responsabilitatea democrației. Vocile de pe stradă continuă să fie auzite, făcând democrația și reflexele acesteia relevante și active, în ciuda reacțiilor la deteriorarea sa, aceasta din urmă fiind cauzată mai mult de cei care o vor coruptă decât de cei care o caută.