Campaniile de dezinformare, falsurile profunde generate de inteligența artificială (în special imagini și videoclipuri) și climatul politic polarizat au creat terenul pentru extinderea rapidă a platformelor independente de verificare, a rețelelor media colaborative și a soluțiilor bazate pe tehnologie. Anul 2024 a marcat alegeri majore în toată Europa, inclusiv alegerile pentru Parlamentul European, voturi naționale în Austria, Belgia, Lituania și Finlanda, precum și buletine de vot regionale cu mize mari. Și, bineînțeles, consumatorii de media din întreaga Europă au citit o mulțime de afirmații false despre migrație, politici climatice și amenințări la adresa securității, care au inundat rețelele sociale precum Facebook, TikTok și Instagram. Verificatorii de fapte din mass-media reputate precum AFP Factuel (Franța), CORRECTIV (Germania), Pagella Politica (Italia), Delfi (Letonia) și Demagog (Polonia) au efectuat demontarea în timp real.
Ascensiunea platformelor media de verificare a faptelor în Europa: De ce există acestea?
Astăzi, ecosistemul media al continentului s-a transformat pentru a sprijini verificatorii de fapte din întreaga Europă. Cu organizații umbrelă precum Rețeaua Europeană de Standarde pentru Verificarea Facturilor (EFCSN) și inițiative susținute de Rețeaua Internațională de Verificare a Facturilor (IFCN), transformarea continuă. În calitate de jurnalist care se alătură echipei PulseZ și evaluator atât pentru IFCN, cât și pentru EFCSN, am fost în prim-planul evoluției actuale, observând cum platformele de verificare a faptelor au crescut în anvergură, influență și necesitate.
Rădăcinile acestei creșteri își au originea în eforturi anterioare care au început chiar și cu un deceniu în urmă, dar 2024 a marcat un punct de cotitură. Alegerile pentru Parlamentul European din 2024 și alegerile prezidențiale din SUA au fost evenimente cu miză mare și au catalizat un val de dezinformare: sondaje manipulate sau false, videoclipuri de campanie înscenate și narațiuni despre interferențe străine au inundat rețelele de socializare. Observatorul European al Media Digitală (EDMO) a raportat o creștere vizibilă a afirmațiilor demontate în primăvara aceea. EFCSN a lansat Elections24Check , o coaliție de peste 40 de organisme de verificare a faptelor. Această inițiativă nu doar a contracarat minciunile, ci, mai important, a construit o bază de date în timp real a farselor legate de alegeri, o resursă încă foarte utilă astăzi.
Imagine: generată de inteligența artificială (ChatGPT)
Recent, au avut loc din nou discuții despre modul în care platforme precum Meta și Google sprijină inițiativele terțe de verificare a faptelor pentru a-și menține platformele bazate pe fapte. Cu toate acestea, decizia Meta din ianuarie 2025 de a-și încheia programul din SUA, cu indicii de retragere europeană, a subliniat urgența.
La începutul lunii februarie, am urmărit o discuție pe YouTube. Am găsit un citat pe care să-l folosesc în viitor: „Verificarea faptelor nu înseamnă reducerea la tăcere a opiniilor, ci să te asiguri că oamenii au informații corecte pentru a lua decizii în cunoștință de cauză”. În discuția video , Justin Arenstein, cofondator și CEO al Code For Africa (CfA), explică, de asemenea, de ce adăugarea de context la dezinformare nu este același lucru cu cenzura.
Recenta creștere a finanțării a alimentat boom-ul inițiativelor de verificare a faptelor. Apelul de propuneri din 2023 al Comisiei Europene , care a oferit 850.000 EUR pentru a stimula verificarea faptelor în situații de criză, a primit candidaturi din toată Europa, iar în 2024 au fost lansate mai multe proiecte noi. Horizon Europe Digital și alte programe au investit milioane în instrumente precum interfețele de verificare bazate pe inteligență artificială, permițând instituțiilor media să detecteze mai rapid conținutul manipulat.
Imagine: generată de inteligența artificială (ChatGPT)
La PulseZ abia începem. Vom produce materiale despre dezinformare și conținut manipulat care vizează în principal tinerii europeni. Am valorificat tehnologii avansate pentru a monitoriza dezinformarea la nivel european și a publica verificări ale faptelor pe temele care privesc publicul tânăr. De asemenea, vom sprijini alfabetizarea media prin intermediul cursurilor noastre disponibile pe platformă.
Mai multe instituții europene au remarcat o îngrijorare publică cu privire la falsurile online. Tinerii se confruntă și ei cu astfel de infracțiuni online. Aceștia sunt consumatori activi ai platformelor online și ai rețelelor sociale.
Desigur, provocările persistă. Și suntem aici pentru a oferi generației tinere informații bazate pe fapte despre UE, instituțiile europene și valorile noastre fundamentale.
Creșterea nu este doar o creștere, ci o schimbare, una vizibilă. Verificarea faptelor a trecut de la o nișă la o piatră de temelie a mass-media din Europa, impulsionată de alegeri, crize și cererea publică. Tinerii sunt cei care au impus și ei această schimbare. La PulseZ, vedem un continent care luptă pentru adevăr. Desigur, cu 65% dintre cetățenii UE care se confruntă cu știri false în fiecare lună (CE, 2023), această bătălie este departe de a se fi încheiat, dar verificatorii de fapte din Europa sunt mai puternici ca niciodată, iar Pulse Z se alătură luptătorilor pentru adevăr din mass-media continentului. În articolele noastre viitoare vom prezenta mai multe verificări ale faptelor.
Scris de
Modelați conversația
Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.