Articol scris de Ruxandra Hurezean, disponibil în limba română la acest link

„Avem o centrală nucleară, îi înțelegem puterea și trebuie să știm cât de rău ar fi dacă ar intra în plină expansiune!” – Ioana Chereș , doctorandă din Cluj-Napoca, creează artă folosind tehnologia pentru a combate dezinformarea.

Arta este unul dintre cele mai eficiente instrumente împotriva dezinformării, propagandei și manipulării, deoarece evocă emoții.

Tehnologia, în special Inteligența Artificială (IA), poate oferi mijloacele prin care arta să devină interactivă – ceva ce poți simți, vedea și chiar cu care poți comunica, îmi spune Ioana Chereș în timp ce ne savurăm ceaiul la o cafenea din orașul vechi din Cluj-Napoca.

Imagine: EURACTIV România , arhiva persoanei intervievate

„Cred că arta este cea mai bună modalitate de a comunica. Arta interactivă are capacitatea de a ajunge la oameni la nivel emoțional, transcendând barierele lingvistice și culturale”, spune ea.

Ioana creează instalații artistice și programe de inteligență artificială care abordează manipularea și dezinformarea. Proiectele sale personale, precum și cele dezvoltate împreună cu echipa sa de la MindBugs (un proiect care urmărește combaterea dezinformării folosind instrumente de inteligență artificială), au stârnit un interes semnificativ atât la nivel național, cât și internațional.

Unul dintre aceste proiecte, „Statistici privind propaganda în Europa”, urmărește tendințele de dezinformare și manipulare în țările europene și în Rusia, oferind instrumente și baze de date destinate în principal jurnaliștilor care investighează fenomenul. Secțiunea MindBugs Discovery a acestui proiect a fost prezentată președintelui francez Emmanuel Macron, în timp ce componenta artistică a fost expusă la Centrul Pompidou din Paris. Proiectul a câștigat premiul pentru „Cea mai bună colaborare artist-tehnologie”.

Pasiunea Ioanei pentru artă, pe care a urmat-o ani de zile alături de studiile academice, este acum completată de expertiza sa în tehnologie și inteligență artificială, permițându-i să creeze expresii artistice semnificative.

„Am fost impresionată de modul în care oamenii își construiesc, fără să știe, propriile profiluri prin intermediul interacțiunilor online, care apoi le influențează viața de zi cu zi, fără să-și dea seama!”, explică Ioana interesul ei special pentru dezinformare și manipulare.

Prima ei instalație bazată pe deep fake a fost creată pentru teza de licență, inspirată de un festival de techno-art din Linz, Austria.

„Prin acel articol, am vrut să arăt cum ne oferim în mod voluntar datele personale, care pot fi apoi folosite pentru a genera imagini false, distorsionate sau chiar vulgare despre noi, care nu reprezintă cine suntem cu adevărat.”

Ulterior, ea a dezvoltat această idee într-un proiect mult mai complex numit Transparență (video în coloana din dreapta ), care a fost prezentat la o conferință internațională organizată de Universitatea de Artă și Universitatea Tehnică din Cluj.

Explicând proiectul care a atras atenția publicului, Ioana spune: „Este o proiecție holografică creată folosind fotografia oricărei persoane din public care dorește să participe, suprapusă cu vocea altcuiva. Acea persoană ar putea spune ceva ce nu crezi, ceva ce nu reflectă valorile sau convingerile tale. Totuși, imaginea ta poate fi folosită în acest fel și poți fi manipulat. Am vrut să evidențiez imensa putere a tehnologiei asupra unui public nefamiliarizat cu potențialul său.”

„Cred că cea mai eficientă modalitate de a demonstra pericolul manipulării este să te vezi rostind cuvintele cuiva precum Dana Budeanu sau Gigi Becali”, adaugă Ioana.

Instalația a fost plasată în centrul expoziției, iar experiența șocantă s-a desfășurat în fața celorlalți participanți, supunând-o analizei publice, la fel cum rețelele de socializare expun utilizatorii în fața unui public.

Ea crede că simpla afirmație cuiva „Este greșit să votezi pentru X; ar trebui să votezi pentru Y pentru că X te minte” nu funcționează.

„Este mai eficient să le arăți cât de ușor pot fi înșelați și manipulați, făcându-i mai precauți. În acest fel, le oferi gândire critică și libertatea de a lua propriile decizii.”

Imagine: EURACTIV România , arhiva persoanei intervievate

Ioana a demonstrat că ceea ce pare imposibil poate deveni realitate și că arta nu este limitată de prejudecăți.

„Nu este adevărat că oamenii nu sunt interesați. Am avut o instalație de artă bazată pe jocuri despre dezinformare și realitate mixtă, creată împreună cu echipa mea de la MindBugs. Niciun muzeu nu a vrut să o accepte, așa că am expus-o într-un club. Am pus biletele la vânzare și, spre surprinderea noastră, a trebuit să oprim promovarea ei pentru că toate locurile erau ocupate! Printre participanți s-au numărat oameni obișnuiți care ne-au întrebat ce este IA, cum funcționează – întrebări simple care au arătat o curiozitate autentică și dorința de a înțelege.”

De ce este importantă combaterea dezinformării? „Să rămânem gânditori independenți”, răspunde Ioana.

„Problema nu este că cineva îți spune ce să gândești – ci că îi permiți să facă acest lucru și îi urmezi orbește. În trecut, a controla și a domina oamenii însemna să le tai accesul la informații, ca în timpul comunismului, când existau doar câteva programe TV, ziare cenzurate și nicio carte străină. Astăzi, informațiile nu sunt reținute; în schimb, sunt manipulate în mod deliberat pentru a crea iluzia adevărului – pentru a câștiga putere, voturi și vânzări.”

Ioana Chereș conduce o companie și, împreună cu echipa sa de la MindBugs, lucrează la proiecte finanțate prin granturi europene. Îmi spune cât de dificil a fost la început, având în vedere responsabilitățile suplimentare, dar au reușit să navigheze fiecare etapă, acumulând experiență și încredere pe parcurs.

„A ține pasul este dificil, deoarece tehnologia evoluează mai repede decât capacitatea noastră de a o urmări. Necesită multă expertiză. Dar am mare încredere în tehnologie. Cred că suntem acum într-un stadiu în care avem o centrală nucleară, îi înțelegem puterea și trebuie să ne dăm seama cât de rău ar fi dacă ar deveni explozivă!”

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.