Live

Un nou document prinde contur sub presiunea geopolitică, dar va deveni acesta fundamentul identității digitale a Europei sau va rămâne doar un instrument politic? Pe 23 iulie, relatările din mass-media au dezvăluit planurile Austriei de a crea o Cartă a Suveranității Digitale . Cancelarul Christian Stocker a invitat 27 de miniștri ai domeniului digital și pe comisarul pentru Suveranitate Tehnologică, Henna Virkkunen, la o reuniune de lucru la Viena pe 12 septembrie. Scopul principal este de a stabili o înțelegere europeană comună a independenței tehnologice.

Această inițiativă nu apare din senin. Cresc îngrijorările că fostul președinte american Donald Trump — sau viitoarele administrații americane — ar putea folosi dominația platformelor digitale americane în Europa ca pârghie politică. În acest context, proiectul Austriei apare nu doar ca un efort de a organiza piața internă tehnologică a UE, ci și ca un gest de apărare a suveranității juridice și strategice a blocului comunitar.

Un rol similar Cartei Drepturilor Fundamentale?

Carta Drepturilor Fundamentale ale UE , proclamată în anul 2000 și obligatorie din punct de vedere juridic de la Tratatul de la Lisabona din 2009, a consolidat protecția drepturilor omului în întreaga Uniune. A devenit un punct de referință pentru Curtea Europeană de Justiție , statele membre și organismele administrative, armonizând protecțiile care erau anterior dispersate în tratate și jurisprudență.

Ar putea Carta Suveranității Digitale să joace un rol similar în domeniul tehnologiei? Oficial, aceasta urmează să fie adoptată în decembrie, în cadrul unei ceremonii de la Bruxelles, în ajunul reuniunii Consiliului UE prezidate de Danemarca. Dacă va deveni un document politic obligatoriu, ar putea funcționa ca o „constituție digitală”, subliniind nu doar obiectivele strategice, ci și valorile care stau la baza politicii digitale a Europei.

Politică vs. drepturi

Există însă o diferență fundamentală între cele două carte. Carta Drepturilor Fundamentale este normativă, protejând în mod direct persoanele și fiind aplicabilă în instanțe. Curtea Europeană de Justiție a folosit-o în mod repetat ca punct de referință atunci când evaluează instituțiile UE și statele membre.

În schimb, Carta Suveranității Digitale apare în prezent în primul rând ca o declarație politică. Scopul său este de a stabili orientări comune în fața amenințărilor hibride, a dependenței tehnologice crescânde și a presiunii geopolitice. Rămâne neclar dacă carta va acorda cetățenilor drepturi concrete sau va sublinia doar competențele instituțiilor UE și ale statelor membre.

Dacă ar exista cea de-a doua variantă, în loc de o „a doua cartă a drepturilor”, Europa ar avea un instrument strategic a cărui putere depinde de voința politică mai degrabă decât de autoritatea judiciară.

Austria și Danemarca – front unit sau gest politic?

Este demn de remarcat faptul că inițiativa Austriei a primit sprijin din partea Danemarcei, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. Un purtător de cuvânt danez a recunoscut că suveranitatea tehnologică a devenit o prioritate și a subliniat „un dialog bun” cu Austria. Acest lucru indică faptul că capitalele europene caută o platformă comună pentru a-și apăra interesele digitale pe fondul presiunilor americane.

Totuși, ministrul danez al Digitalității, Carole Stage Olsen, s-ar putea să nu participe la reuniunea de la Viena din cauza unui program încărcat. Absențele simbolice de acest gen sugerează că sprijinul politic este mai ușor de declarat decât de implementat în practică.

Suveranitatea digitală ca un nou drept fundamental?

Carta Drepturilor Fundamentale protejează deja viața privată, datele cu caracter personal și libertățile de comunicare, acestea extinzându-se și în era digitală. Așadar, este necesară o nouă cartă?

Răspunsul depinde de modul în care este definită „suveranitatea digitală”. Dacă este înțeleasă ca protejând cetățenii de abuzurile corporațiilor tehnologice globale și de interferențele străine, carta ar putea fi văzută ca extinderea drepturilor fundamentale în noi domenii, oferind garanții împotriva actorilor privați puternici.

Dacă, totuși, scopul este de a consolida autoritatea UE și a statelor membre în ceea ce privește reglementarea tehnologiei, carta va servi mai degrabă ca instrument politic decât ca sursă de drepturi individuale. Semnificația sa constituțională ar fi atunci mult mai mică decât cea a Cartei Drepturilor Fundamentale.

Europa, între declarație și realitate

Întrebarea critică este dacă Europa poate transforma declarațiile de suveranitate digitală în acțiuni concrete. Platformele americane domină rețelele sociale, serviciile cloud și inteligența artificială. Elaborarea cartelor nu schimbă faptul că piața este controlată în mare parte de entități din afara UE.

Din această perspectivă, Carta Suveranității Digitale ar putea fi o încercare simbolică de a revendica controlul – o declarație că Europa nu își va abandona ambițiile tehnologice. Totuși, fără o strategie de investiții coerentă, sprijin pentru firmele tehnologice europene și mecanisme de reglementare robuste, documentul riscă să rămână un simplu „gest de bunăvoință”.

Ceremonia de semnare planificată la Bruxelles pe 4 decembrie va fi punctul culminant al proiectului. Cu toate acestea, spectacolul politic în sine nu determină puterea juridică. Doar practica va arăta dacă carta devine un punct de referință pentru Curtea Europeană de Justiție, autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană – similar Cartei Drepturilor Fundamentale.

Altfel, Carta Suveranității Digitale va funcționa probabil ca o declarație politică, similară multor documente programatice anterioare din domeniul integrării europene. În acest caz, nu poate fi numită o „a doua constituție a valorilor”, ci mai degrabă un instrument pentru consolidarea consensului în jurul provocărilor geopolitice actuale.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex