Anemoia: nostalgie pentru trecut sau strigăt de ajutor?

Ai simțit vreodată nevoia de a trăi în trecut? Poate o perioadă în care părinții sau bunicii tăi au trăit adolescența? Sau poate o perioadă specifică în care trăiesc personajele tale preferate din serialele TV? Dacă da, cel mai probabil te confrunți cu anemoie. Termenul „anemoie” a fost creat de autorul și neologul american John Koenig în 2012. Se referă la un sentiment de nostalgie pentru un timp sau un loc care nu a mai fost experimentat niciodată în viața reală. În ultimii ani, Generația Z – persoanele născute între 1997 și 2012 – s-a familiarizat cu acest sentiment. Deși poate părea o simplă apreciere a modului în care trecutul este portretizat în mass-media sau descris de rudele mai în vârstă, anemoia poate fi rezultatul nemulțumirii față de lumea modernă.

Prea mult timp petrecut pe ecran

Unul dintre motivele pentru care tinerii tânjesc după trecut este evoluția tehnologiei. Creierul adolescenților este „poluat” de un flux constant de informații, iar creșterea numărului de videoclipuri cu ritm rapid a avut un impact negativ asupra capacității de concentrare a tuturor. Deși o detoxifiere digitală este întotdeauna o opțiune, aceste tehnologii și aplicații sunt utilizate la școală și la locul de muncă. De exemplu, în prezent, în Letonia, toate școlile folosesc un site web specific pentru învățare care acoperă teoria tuturor materiilor școlare. Deși este minunat să ai o platformă de studiu, mulți profesori o folosesc în timpul lecțiilor pentru a crea teste și teme. Elevii nu numai că trebuie să se confrunte cu probleme tehnice, cum ar fi faptul că sistemul nu acceptă răspunsuri corecte, dar adaugă și mai mult timp petrecut în fața ecranelor în viața de zi cu zi a elevului obișnuit. Un alt exemplu din viața reală este faptul că profesorii trimit uneori cărți în format digital, deoarece nu toate școlile sunt dotate cu materialele necesare. În schimb, anii 1980 – un deceniu frecvent romantizat de adolescenți – au oferit o lume fără telefoane mobile, în care oamenii păreau mai prezenți și se bucurau de moment. Materialele educaționale erau disponibile în format hârtie și nimeni nu avea ochii obosiți de ecranele mobilelor.

Nevoie de conexiune

Un alt factor este declinul interacțiunilor sociale. Popularitatea rețelelor de socializare înseamnă că colegii comunică adesea prin mesaje text, mai degrabă decât vorbind. Unele școli din Letonia și din alte țări din Europa se confruntă cu problema copiilor care își folosesc telefoanele în timpul pauzelor de prânz și chiar în timpul orelor de curs. Situația poate apărea sub forma unor copii care stau unul lângă altul, dar nici măcar nu își ridică privirea de la animațiile colorate și în mișcare de pe telefonul lor. Atunci când copiii devin dependenți de acest dispozitiv, cel mai probabil se confruntă cu dificultăți și în adolescență, când au trecut la idolatrizarea influencerilor și a celebrităților. Acest lucru duce adesea la depresie, deoarece adolescenții parcurg viețile altora în loc să-și acumuleze propriile experiențe de viață.

Artificialul nu este întotdeauna benefic

În plus, rețelele de socializare au oferit oamenilor noi forme de hărțuire anonimă, o problemă amplificată de creșterea Inteligenței Artificiale. Utilizarea IA pentru a crea „deepfake-uri” și a răspândi dezinformare a afectat încrederea oamenilor, determinându-i pe mulți să pună la îndoială realitatea a tot ceea ce văd online. Școlile își cheltuiesc banii pentru a cumpăra detectoare de IA, ceea ce la început ar putea părea grozav, dar nu este întotdeauna corect. Unii adolescenți, în special cei care intenționează să studieze la universități, intră în panică, deoarece se tem că rapoartele lor de liceu ar putea fi detectate ca fiind IA din cauza unei greșeli de ortografie sau a modului în care și-au construit propozițiile. Acest lucru îi face pe adolescenții ambițioși cu planuri academice să vrea să strige: „Aș vrea ca IA să nu existe!”.

Efectul culturii pop

Anemoia este cauzată și de o obsesie pentru estetică. Mass-media populară promovează adesea o versiune stilizată a unei anumite perioade de timp. De exemplu, serialul Stranger Things a stârnit un interes intens pentru anii 1980, concentrându-se pe moda colorată, coafurile îndrăznețe și neglijența. Mai recent, am văzut un exemplu de nostalgie simplă la începutul anului 2026, toată lumea prezicând că anul va deveni noul 2016 – un an care a avut caracteristici precum fotografii de pe Instagram cu nuanțe roz și un vis romantizat de a conduce prin Los Angeles. Chiar și vedetele, împreună cu baza lor de fani, prezintă semne de anemoie. Un exemplu în acest sens ar fi Lana Del Rey. Deși s-a născut în 1985, melodiile ei seamănă adesea cu estetica perioadelor de timp din anii 1920 până în anii 1960. De la elemente asemănătoare cu Gatsby la imagini „Old Hollywood” din muzica ei, ea își invită fanii să vină și să romantizeze trecutul împreună. Pentru cei mai tineri, același sentiment ar putea fi simțit ascultând-o pe Britney Spears. Este considerată o icoană a sfârșitului anilor 1990 și începutul anilor 2000 și o întruchipare a esteticii Y2K. Purta topuri scurte colorate și blugi cu talie joasă și a arătat cum moda poate fi colorată și interesantă. Astăzi, multe dintre tendințele modei îi fac pe oameni să se identifice cu ea. De câte ori ai văzut o adolescentă cu un top negru și blugi albaștri cu talie înaltă și croială largă? Probabil de mai multe ori. Odată cu aceasta, oamenii încep să-și găsească propriile stiluri și chiar să cumpere haine vintage sau second-hand doar pentru a se regăsi, ceea ce este una dintre soluțiile la problemă și, probabil, unul dintre motivele pentru care anemoia are un impact pozitiv asupra lumii.

Problema principală – romantizarea

Principala problemă care trebuie abordată este romantizarea. Este necesar ca tinerii să recunoască faptul că fiecare epocă are propriile avantaje și dezavantaje. Mass-media este adesea concepută pentru a ne face să uităm de împrejurimile noastre și să ne simțim mai bine, mai degrabă decât pentru a oferi fapte istorice corecte.

Totuși, anemoia nu este în întregime negativă. Ea poate ajuta indivizii să identifice ceea ce lipsește din viața lor. Astăzi, mulți adolescenți își recapătă libertatea prin eliminarea rețelelor sociale și adoptarea tehnologiei analogice. Folosind camere instantanee, ținând un jurnal, scriind scrisori fizice sau trecând la telefoane cu clapetă, aceștia găsesc modalități de a comunica în viața reală și de a dobândi experiențe autentice. De asemenea, merită menționat faptul că multe dintre probleme sunt cauzate de adolescenți înșiși și pot fi la fel de ușor rezolvate, de exemplu, prin întâlnirea cu prietenii în viața reală în loc să scrie mesaje text, dezvoltându-și propriul stil în loc să poarte ceea ce este „la modă” în acel moment și așa mai departe.

Surse:

Holzmann, M. (2023). Tânjirea după ceea ce nu ai știut niciodată: Examinarea influenței anemoiei, nostalgiei și optimismului asupra stării de spirit (Teză de licență, Universitatea din Groningen). Accesat de la: https://gmwpublic.studenttheses.ub.rug.nl/2235/1/Anemoia_MiraHolzmann_Meerholz_BachelorThesis.pdf

Fotografie de Esra Nur Kalay. Pexels.com: https://www.pexels.com/photo/various-vintage-products-selling-in-shop-7543679/

Koenig, J. Anemoia. Dicționarul necazurilor obscure. Accesat de la: https://www.thedictionaryofobscuresorrows.com/concept/anemoia

Kulczynski, A. și Hook, M. (13 februarie 2024). Puterea nostalgiei: Cum tipografia vintage poate construi conexiuni emoționale, influența atitudinile și stimula disponibilitatea de a plăti. Asociația Americană de Marketing. Accesat de la: https://www.ama.org/2024/02/13/the-power-of-nostalgia-how-vintage-typography-can-build-emotional-connections-influence-attitudes-and-boost-willingness-to-pay/

Lenhart, A., Ling, R., Campbell, S. și Purcell, K. (20 aprilie 2010). Adolescenții și telefoanele mobile. Centrul de Cercetare Pew. Accesat de la: https://www.pewresearch.org/internet/2010/04/20/teens-and-mobile-phones/