Psihologul Simona Ștefan, profesor asociat la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, a explicat la Reporter Medical TV câteva dintre mecanismele psihologice care alimentează aceste tensiuni și a oferit sfaturi concrete despre cum să navigăm mai bine prin această perioadă încărcată emoțional.

Polarizarea este un fenomen normal — dar amplificat de context

„Polarizarea este naturală în contexte electorale, mai ales când miza este mare și alegerile se reduc la două opțiuni fundamentale. Acesta a fost și cazul Brexitului sau al recentelor alegeri prezidențiale din România”, spune Simona Ștefan.

Situația se agravează însă atunci când una dintre tabere este percepută ca extremistă — o percepție adesea alimentată de mass-media sau chiar de retorica candidaților politici. „Când cineva îți atacă valorile — democrația, credința, toleranța sau tradiția — te simți atacat personal. Iar reacția devine inevitabil emoțională.”

Alegeri personale, consecințe colective

Psihologa atrage atenția asupra unui aspect adesea trecut cu vederea: în astfel de contexte, nu doar votul tău este în joc, ci însăși identitatea ta. „Când un vot pare să amenințe ceea ce consideri fundamental pentru viața ta, reacția devine viscerală. Nu mai este vorba doar despre idei – este vorba despre cine ești ca persoană”, explică ea.

Această încărcătură emoțională explică de ce izbucnesc certuri chiar și în cadrul familiilor: „Am văzut cupluri care se despart, frați care nu se mai vorbesc. Este real – și, din păcate, nu doar în România. La fel s-a întâmplat și în SUA și Marea Britanie.”

Spațiul online: unde vocea devine armă

O mare parte din acest conflict se extinde în spațiul online, unde — spune psihologul — comunicarea agresivă este alimentată de mecanisme psihologice subtile: „Postările generează reacții, comentariile primesc aprecieri, iar conflictul devine dependent. Este un ciclu de validare și confruntare care poate deveni compulsiv.”

Recomandarea ei este să reflectezi asupra intenției din spatele fiecărei postări sau comentarii. „Mă descarc? Informez? Provoc? Sau doar încerc să rănesc pe cineva? Dacă vrem armonie, trebuie să evităm insultele și atacurile personale. Nu vei convinge pe nimeni numindu-l prost.”

Alegerea dificilă între a avea dreptate și a menține o relație

În relațiile apropiate, conflictul politic poate deveni o alegere între două nevoi umane fundamentale: autoexprimarea și conexiunea. „Trebuie să ne întrebăm: merită să sacrificăm relația pentru o opinie politică? Poate că nu este vorba despre un compromis, ci despre a decide ce contează mai mult pentru tine în acel moment”, spune Simona Ștefan.

O soluție: distanțarea temporară sau evitarea subiectelor tensionate. „Să fii de acord că nu ești de acord” poate fi o strategie salvatoare pentru prietenii sau familii care altfel s-ar putea destrăma.

Este educația un scut împotriva radicalizării?

În opinia psihologului, educația joacă un rol semnificativ — dar nu exclusiv. „Modul în care aduni informații, cum îți argumentezi punctele de vedere, cum te exprimi — toate acestea sunt influențate de educație. Dar există oameni cu diferite niveluri de educație de ambele părți. Nu este vorba doar despre diplome, ci despre disponibilitatea ta de a asculta și de a gândi critic.”

Mass-media și responsabilitatea sa

Simona Ștefan subliniază, de asemenea, că mass-media ar trebui să își asume responsabilitatea pentru reducerea tensiunilor: „Prezentarea adevărului, oferirea contextului și evitarea polarizării excesive ar trebui să fie priorități. Din păcate, mass-media joacă adesea ambele părți: loialitatea publicului versus responsabilitatea socială.”

Ce e de mâncat?

Tensiunile din perioadele electorale nu pot fi evitate complet. Dar putem alege cum reacționăm. Putem alege ce preț suntem dispuși să plătim pentru a avea „dreptate”. Și poate cel mai important, putem alege să ne păstrăm relațiile esențiale, chiar și atunci când opiniile ne despart.

„Între adevăr și relație, uneori merită să o alegi pe cea de-a doua”, conchide psihologul Simona Ștefan.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.