În primul tur, candidatul George Simion a obținut 40,96% din voturi și părea a fi favoritul clar, în timp ce Nicușor Dan, independentul pro-european, a ocupat locul al doilea, cu doar 20,99%. Două săptămâni mai târziu, tabloul s-a schimbat radical: pe 18 mai, Nicușor Dan a câștigat alegerile, iar rezultatul a fost acerb contestat. Întrebarea care preocupă publicul este: cine a înclinat balanța și cum a fost posibil acest lucru?
Tinerii și vârstnicii – votul emoției raționale
Răspunsul se află în analize sociologice detaliate. „Observăm o configurație neașteptată: tinerii sub 30 de ani cu studii superioare, precum și persoanele peste 60 de ani, au votat pentru Nicușor Dan în proporție peste media națională”, explică sociologul Ioan Hosu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Această alianță intergenerațională aparent paradoxală a fost determinată de o alegere comună: democrația liberală. „Cu alte cuvinte, bunicii și nepoții lor au ales împreună calea demnității, rațiunii și democrației de tip occidental”, spune Hosu.
Aspirațiile tinerei generații au fost deosebit de evidente în orașele universitare, unde alegătorii au fost atrași de un mesaj care respingea izolarea și ura, punând în schimb accent pe toleranță și empatie. „O altă variabilă care trebuie luată în considerare este tipul de localitate. Cei care locuiesc în orașe mari, în special în centre universitare, s-au mișcat în aceeași direcție – o direcție definită de un discurs care se opune ideilor izolaționiste”, notează Hosu.
Datele: Tinerii au votat în mare parte pentru Dan
Conform datelor prezentate de profesorul Cătălin Stoica (SNSPA, fost director al CURS), 58% dintre tinerii alegători cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani au votat pentru Nicușor Dan în turul al doilea – semnificativ peste media națională. Aceasta marchează o schimbare notabilă față de primul tur, când George Simion era favoritul acestei grupe de vârstă cu 43%, față de 34% pentru Dan.
„Victoria lui Dan s-a datorat parțial votului tinerilor, dar cu atât mai mult votului alegătorilor cu vârsta de 61 de ani și peste”, adaugă Stoica, subliniind importanța electoratului senior. Nivelul de educație a fost, de asemenea, crucial: 74,5% dintre absolvenții de facultate au votat pentru Dan, în timp ce sprijinul lui Simion a venit în mare parte din partea celor cu doar studii primare sau liceale.
Un alt factor cheie: 65,4% dintre cei care nu au votat în primul tur, dar au participat la vot în al doilea, l-au ales pe Nicușor Dan, conform analizei CURS.
Reconfigurarea afectivă: Frică și furie
Sociologul Antonio Amuza (IRES) privește dincolo de cifre, către substratul emoțional: „Nu tinerii au abandonat tabăra suveranismului, ci vârstnicii. Aceștia s-au retras emoțional dintr-o opțiune percepută ca riscantă. Este un caz de raționalizare emoțională”, explică el.
În timp ce alegătorii lui Simion erau mânați de furie și frustrare, căutând schimbarea cu orice preț, electoratul lui Dan era motivat de teama de instabilitate și de dorința de echilibru. „Frica, furia și rațiunea s-au combinat pentru a crea un cocktail electoral imprevizibil”, spune Amuza.
Mai mult, o parte semnificativă a alegătorilor seniori au reacționat la schimbarea tonului campaniei lui Simion. De la un discurs coerent și energic în primul tur, acesta a trecut la ceea ce Amuza descrie ca fiind „grăbit, sacadat, uneori incoerent” în turul final – ceea ce i-a înstrăinat chiar și pe unii dintre susținătorii săi inițiali.
Votul diasporei: Nuanțe europene
Proiectul ENTR, care a analizat votul românilor din nouă țări europene, a relevat diferențe geografice notabile. Românii din Ungaria și Polonia au votat în mod covârșitor pentru Nicușor Dan, în timp ce cea mai slabă performanță a sa a fost înregistrată în Germania – indicând faptul că nu doar valorile, ci și contextele locale modelează comportamentul electoral.
Concluzie
Alegerile prezidențiale din 2025 nu au fost doar un duel între doi candidați, ci un test major al profilului electoratului românesc. Tinerii educați și bunicii lor au format o coaliție a lucidității, ghidați de frică, rațiune și speranța pentru o Românie care rămâne ancorată în valorile democratice.
Într-o eră a manipulării și a algoritmilor, alegerea a fost făcută – nu doar cu mintea, ci și cu inima.
INFOBOX
Profilul alegătorului pro-european
Profilul (după educație, vârstă și sex) al celor care l-au votat pe Nicușor Dan relevă o tendință demografică clară: alegătorii cu un nivel mediu de educație au reprezentat puțin peste 50% din total, în timp ce cei cu studii superioare au reprezentat peste 80%.
Grupele de vârstă 18-29 de ani și 45-59 de ani au votat pentru Nicușor Dan în proporții cuprinse între 50% și 55%. Seniorii l-au susținut în peste 60% din cazuri. În mod notabil, femeile au jucat un rol crucial în această rundă electorală, peste 55% alegându-l pe Nicușor Dan – o contribuție decisivă la victoria sa.
Datele au fost compilate de sociologul Ioan Hosu din surse publice, inclusiv institute de studii de piață politice în ziua alegerilor și date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).