de Andreas Ristache | Colaborator al publicului
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță: „Politica nu este făcută pentru tineri”
La alegerile din iunie 2024, Nicu Ștefănuță a obținut un loc în Parlamentul European cu o marjă de 0,8% peste pragul electoral , devenind primul europarlamentar independent din România.
20% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au participat la vot, dintre care 7,86% au avut vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, majoritatea fiind primii votanți, o creștere semnificativă față de alegerile anterioare, care au înregistrat o prezență la vot a tinerilor extrem de scăzută. Cu o platformă care vizează tinerii și este impulsionată de rețelele de socializare, Nicu Ștefănuță a abordat, prin intermediul campaniei sale online, probleme cheie care contează pentru tineri, precum sănătatea mintală, educația politică și transparența în procesul decizional. Convins că participarea tinerilor este crucială pentru viitorul politicii, a construit o comunitate activă, câștigând încrederea tinerilor care se simt adesea excluși din sfera politică.
„Partidele aleg candidații cu ușile închise”
Nicu Ștefănuță: Sistemul nu permite participarea informală, ceea ce îl face neatractiv pentru ei. Legile partidelor dictează că majoritatea candidaților politici sunt selectați cu ușile închise, deciziile fiind luate pe hârtie, mai degrabă decât prin procese deschise, bazate pe merit. Tinerii, care tind să fie mai principiali, sunt dezaprobați de astfel de practici.
În plus, pragurile sunt extrem de ridicate, trebuie să depășești procente foarte mari – 100.000 de semnături, 5% din voturi ca partid (în România, la alegerile europene, un candidat independent trebuie să strângă 100.000 de semnături pe hârtie și să depășească un prag de 3% – EN.). Acestea sunt obstacole foarte, foarte mari. Aceste provocări descurajează și mai mult tinerii să se implice în sistem.
Mulți tineri simt că politica nu reflectă realitățile lor și nu le răspunde nevoilor. Creșterea participării tinerilor la alegeri necesită mai mult decât simpla organizare a zilelor de vot – depinde de modul în care politicienii și instituțiile interacționează cu ei. Mulți tineri alegători simt că deciziile critice care le afectează viața sunt luate fără contribuția lor, ceea ce duce la un sentiment de alienare.
Încurajarea participării tinerilor: dincolo de simpla votare
Reporter: Ce măsuri ar trebui implementate pentru a crește prezența tinerilor la vot?
Nicu Ștefănuță: „Nu mă concentrez doar pe prezența la vot – mă preocupă o implicare semnificativă. Ceea ce mi-a plăcut la Generatia Egalitate (#generatiaegalitate) , comunitatea pe care am construit-o în jurul alegerilor și valorilor pe care le susțin, este că a oferit o modalitate informală pentru ca oricine să se implice. Acest tip de participare deschisă este esențial.”
De asemenea, el observă că alți politicieni, precum Simion și doamna Șoșoacă , au câștigat teren deoarece comunică într-un mod direct și accesibil, care rezonează cu tinerii alegători. „Oamenii îi percep ca fiind mai onești pentru că vorbesc clar – ceea ce vezi, este ceea ce primești.”
Rolul Uniunii Europene în implicarea tinerilor alegători
Reporter: Cum poate Uniunea Europeană să ajute statele membre să încurajeze tinerii să se implice în politică?
Nicu Ștefănuță: „ UE organizează diverse campanii și concursuri pentru a încuraja votul, dar cred că ar trebui să facă și mai mult pe tot parcursul mandatului său, nu doar în perioadele electorale. Intenționez să discut cu directorul de comunicare al Parlamentului European posibilitatea lansării mai multor inițiative pentru a încuraja tinerii să voteze.”
Reporter: Mulți tineri nu au cunoștințe despre instituțiile europene. Credeți că înțeleg cum deciziile la nivel înalt le influențează viața?
Nicu Ștefănuță: „Nu, nu sunt bine informați. Cu toate acestea, sunt mai deschiși față de UE, deoarece au crescut într-o lume interconectată, unde informațiile circulă liber peste granițe. TikTok și Instagram nu au granițe naționale – tinerii consumă conținut din întreaga lume, așa că se informează mai repede. Însă instituțiile europene li se par încă distante și inaccesibile.”
El subliniază că s-au depus eforturi pentru a reduce această lacună. „Parlamentul European salută vizitele spontane. Tinerii turiști și participanții la programe precum DiscoverEU ne vizitează frecvent. Ei bat la ușile noastre, ne contactează, iar noi ne asigurăm că îi primim cu brațele deschise.”
Rolul rețelelor de socializare în mobilizarea tinerilor alegători
Reporter: Ați menționat rețelele de socializare. Cât de importante sunt acestea în mobilizarea tinerilor?
Nicu Ștefănuță: „Este absolut crucial pentru că este principala lor sursă de informații. Am difuzat numeroase reclame pe Instagram în care am explicat, pas cu pas, cum se descarcă și se semnează petiții, unde se votează și cum se gestionează logistica alegerilor. Multe site-uri oficiale nu sunt ușor de utilizat – în ziua alegerilor, oamenii se întreabă: «Ce fac? Unde mă duc?» Așa că m-am asigurat că ofer link-uri clare și accesibile pentru a-i ajuta.”
Despre autor
Andreas Ristache este student al Universității din București, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. A realizat acest interviu în timpul programului său de studiu la universitate; textul a fost curatoriat de Manuela Preoteasa. O versiune în limba română a acestui articol este disponibilă pe Pagina de scris .
Scris de
Modelați conversația
Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.
©2025 Pulse Z. Proiectat și dezvoltat de Matrix Internet Se deschide într-o filă nouă