Vârsta mediană în UE a crescut cu 2,2 ani în ultimul deceniu, Europa de Sud și de Est înregistrând cea mai rapidă îmbătrânire. Scăderea ratei natalității și creșterea speranței de viață pun presiune asupra forței de muncă din Europa.
(Aleksandra Krzysztoszek | EURACTIV.pl )
Vârsta mediană în UE a crescut cu 2,2 ani din 2014 , conform datelor Eurostat . Îmbătrânirea populației este cea mai pronunțată în sudul Europei și în regiunea CEE. Acest lucru va avea un impact asupra pieței muncii, punând o presiune suplimentară asupra forței de muncă pentru a sprijini societatea.
La 1 ianuarie 2024, vârsta mediană a populației UE era de 44,7 ani , ceea ce înseamnă că jumătate din populație era mai în vârstă, iar jumătate era mai tânără. La nivelul întregului bloc comunitar, vârsta mediană a variat de la 39,4 ani în Irlanda la 48,7 ani în Italia.
Din 2014, vârsta mediană în UE a crescut cu 2,2 ani, de la 42,5 ani, cu creșteri înregistrate în toate statele membre, cu excepția Maltei (-0,7 ani) și a Germaniei (-0,1 ani). În Germania, vârsta mediană a scăzut ușor, de la 45,6 ani în 2014 la 45,5 ani în 2024, în timp ce în Malta a scăzut de la 40,5 la 39,8 ani în aceeași perioadă.
Cele mai semnificative tendințe de îmbătrânire au fost observate în Grecia, Italia, Portugalia și Slovacia, unde vârsta mediană a crescut cu 4,0 ani. Cipru, Spania și Polonia au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative de 3,8 ani.
Între 2023 și 2024, vârsta mediană a crescut în 19 țări ale UE . În schimb, va scădea în Germania, Malta și Finlanda și va rămâne neschimbată în Danemarca, Croația, Lituania, Luxemburg și Țările de Jos.
La începutul anului 2024, populația UE era estimată la 449,3 milioane . Copiii (0-14 ani) reprezentau 14,6% din total, în timp ce populația în vârstă de muncă (15-64 ani) reprezenta 63,8%. Adulții în vârstă (65 de ani și peste) reprezentau 21,6%, o creștere de 0,3 puncte procentuale (pp) față de anul precedent și de 2,9 pp față de acum un deceniu, reflectând îmbătrânirea societății UE.
Irlanda, Suedia și Franța se mândresc cu cele mai mari proporții de copii din UE . Aceste țări au menținut mult timp rate ale natalității relativ ridicate, susținute de politici precum indemnizațiile parentale, subvențiile pentru îngrijirea copiilor și aranjamentele de muncă favorabile familiei.
La polul opus, Italia, Malta și Portugalia au cele mai mici proporții de copii . Aceste cifre reflectă un model mai larg observat în sudul Europei, unde incertitudinea economică, șomajul ridicat în rândul tinerilor și costurile locuințelor descurajează creșterea familiei.
Între 2023 și 2024, ponderea copiilor a scăzut în aproape toate națiunile UE . Singurele excepții au fost Ungaria și Austria, unde procentul a rămas stabil – probabil datorită stimulentelor guvernamentale care promovează programele de sprijin pentru naștere și familie.
În același timp, proporția adulților în vârstă (65+) continuă să crească. Italia (24,3%), Portugalia (24,1%) și Bulgaria (23,8%) au cele mai mari ponderi de rezidenți în vârstă, reflectând decenii de rate scăzute ale natalității și speranță de viață ridicată. Aceste țări se confruntă acum cu o presiune tot mai mare pentru a susține sistemele de pensii și serviciile de asistență medicală pentru populațiile îmbătrânite.
În schimb, Luxemburg (15,0%) și Irlanda (15,5%) au cele mai mici proporții de adulți în vârstă, probabil datorită ratelor lor relativ ridicate de imigrare, care aduc populații mai tinere în vârstă de muncă.
Între 2023 și 2024, ponderea adulților în vârstă a crescut în 26 din cele 27 de țări ale UE. Singura excepție a fost Malta, unde proporția rezidenților în vârstă a scăzut ușor – posibil din cauza schimbărilor în modelele de migrație sau a compoziției demografice.
Proporția adulților în vârstă (65+) este în creștere în fiecare țară a UE, remodelând peisajul demografic al regiunii. În ultimul deceniu, această creștere a fost deosebit de pronunțată în Europa Centrală și de Est, unde îmbătrânirea populației se accelerează într-un ritm fără precedent.
Între 2014 și 2024, Polonia (5,6 puncte procentuale), Slovacia (4,9 puncte procentuale), Croația (4,5 puncte procentuale) și Slovenia (4,3 puncte procentuale) au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale populației lor în vârstă. Aceste țări, caracterizate istoric de o demografie mai tânără, înregistrează acum o schimbare rapidă datorită unei combinații de creștere a speranței de viață și scădere a ratei natalității.
În schimb, Malta (0,8 puncte procentuale), Luxemburg (0,9 puncte procentuale) și Suedia (1,2 puncte procentuale) au înregistrat creșteri mai graduale. Aceste națiuni au rate de imigrație relativ ridicate, care contribuie la echilibrarea tendințelor de îmbătrânire prin atragerea unor populații mai tinere în vârstă de muncă.
La nivelul UE, ponderea adulților în vârstă a crescut cu 2,9 puncte procentuale în ultimul deceniu, o tendință care se așteaptă să continue în anii următori.
Doi factori cheie alimentează această transformare demografică:
Populația Europei este estimată să atingă un vârf de 453,3 milioane în jurul anului 2026, înainte de a scădea lent la 419,5 milioane până în 2100 , conform proiecțiilor Eurostat. Până la sfârșitul secolului, structura pe vârste a continentului va arăta foarte diferit.
Piramida populației actuale, cu un centru lat și un vârf îngust, se va transforma într-un bloc . Numărul adulților în vârstă va continua să crească, în timp ce grupul lucrătorilor de vârstă mijlocie (45-54) se va micșora semnificativ. Aceasta reflectă impactul pe termen lung al ratelor scăzute ale natalității și al unei forțe de muncă îmbătrânite.
Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, echilibrul dintre persoanele active și pensionari se schimbă. O măsură cheie a acestei schimbări este raportul de dependență a persoanelor în vârstă , care compară numărul de adulți în vârstă (65+) cu cei activi (15-64).
La 1 ianuarie 2024, rata de dependență a persoanelor în vârstă din UE a ajuns la 33,9% , ceea ce înseamnă că pentru fiecare pensionar, existau puțin peste trei persoane de vârstă activă care să-l întrețină. Cu toate acestea, acest echilibru variază foarte mult pe continent.
Luxemburg (21,7%) și Irlanda (23,6%) au avut cele mai mici rate de dependență , cu aproape cinci lucrători per pensionar . În schimb, Italia (38,4%), Bulgaria (38,2%) și Portugalia (38,2%) s-au confruntat cu cea mai mare presiune , cu mai puțin de trei lucrători per pensionar. Această diferență evidențiază modul în care unele țări sunt mai bine poziționate pentru a gestiona cererile de pensii și asistență medicală decât altele.
Tendința este clară: forța de muncă a Europei se reduce, în timp ce populația în vârstă crește . Numai între 2023 și 2024, rata de dependență a persoanelor în vârstă din UE a crescut cu 0,5 puncte procentuale, crescând în 25 de state membre. Finlanda a rămas stabilă, în timp ce Malta a fost singura țară care a înregistrat o ușoară scădere.
Un factor care influențează demografia Europei este migrația. Deși rezidenții născuți în străinătate tind să fie mai tineri decât populațiile native, diferența este relativ mică. În ianuarie 2024, vârsta mediană a rezidenților născuți în UE era de 45,1 ani, comparativ cu 43,1 ani pentru rezidenții născuți în străinătate.
Totuși, componența acestor grupuri spune o poveste mai amplă. Aproape 60% dintre rezidenții născuți în străinătate aveau vârste cuprinse între 20 și 54 de ani , comparativ cu doar 42% dintre europenii nativi. Acest lucru sugerează că majoritatea migranților ajung în UE la vârsta activă , acoperind deficite cruciale de forță de muncă în sectoare precum asistența medicală, construcțiile și tehnologia.
Raportul de dependență a persoanelor în vârstă, în creștere, reprezintă o provocare serioasă. Având în vedere că există mai puțini lucrători care susțin mai mulți pensionari , sistemele de pensii, serviciile de sănătate și piețele muncii din Europa se vor confrunta cu presiuni tot mai mari. Deși migrația poate atenua temporar deficitul de forță de muncă, aceasta nu este o soluție pe termen lung pentru declinul demografic mai amplu al continentului.
Pentru a atenua efectele îmbătrânirii populației, guvernele trebuie să acționeze acum . Încurajarea unor rate ale natalității mai ridicate, prelungirea vieții active și reformarea sistemelor de pensii vor fi cruciale pentru menținerea stabilității economice. Fără acțiuni strategice, povara asupra generațiilor tinere va continua să crească.
Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.
