Încercarea de a combate schimbările climatice este minunată, dar dacă unele dintre aceste eforturi „verzi” înrăutățesc de fapt lucrurile pentru planetă? Aceasta este îngrijorarea experților după ce un nou raport a dezvăluit că UE ar putea să nu își atingă obiectivele climatice legate de păduri, toate acestea în timp ce defrișările continuă să se intensifice.

Copaci vs. Ținte

Potrivit Agenției Europene de Mediu , ecosistemele forestiere ale UE sunt în pericol. Biodiversitatea se micșorează, ecosistemele sunt sub presiune și pur și simplu nu facem suficient pentru a repara zonele afectate. În plus, orașele și terenurile agricole în expansiune erodează pădurile care ar trebui să absoarbă emisiile noastre de carbon.

Noua Lege a UE privind restaurarea naturii este menită să ajute, dar progresul real depinde de cât de serios o tratează fiecare țară. Concluzia: dacă nu schimbăm rapid direcția, nu avem cum să ne atingem obiectivele climatice. Experții solicită strategii noi și – surprinzător – mai mulți bani pentru protejarea naturii.

Biomasa: energie verde sau distrugătoare de păduri?

Un semnal de alarmă important? Biomasa. UE consideră arderea peleților de lemn drept „energie regenerabilă”, dar criticii spun că aceasta este o formă de greenwashing. Cererea de peleți este în plină expansiune, iar Europa este unul dintre cei mai mari consumatori din lume. O mare parte din acest lemn provine din America de Nord, Asia și America de Sud – iar exploatarea forestieră a acestor păduri distruge ecosistemele și eliberează și mai mult CO₂.

Un raport intitulat „Arderea biosferei” avertizează că ceea ce ar trebui să fie energie prietenoasă cu clima alimentează de fapt defrișările și dăunează biodiversității la nivel global.

Cărți despre gătitul climei

Iată chestia aia: conform regulilor actuale, emisiile provenite din arderea lemnului nu sunt deloc luate în considerare – din cauza unei lacune în sistemul de contabilitate climatică al ONU. Asta înseamnă că țări precum Germania și Olanda își pot atinge obiectivele pe hârtie în timp ce ard materiale care eliberează mai mult CO₂ decât cărbunele.

Ați citit bine – lemnul poate fi mai murdar decât cărbunele și totuși primește ștampila de „energie curată”. Nu este exact ceea ce v-ați aștepta de la o politică menită să combată schimbările climatice.

Creștere vs. Obiective ecologice

Silvicultura joacă un rol important în cel de-al optulea Program de acțiune pentru mediu ( PAM ) al UE , în special în contextul protejării biodiversității și al combaterii schimbărilor climatice. Sectorul utilizării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii ( LULUCF ) ar trebui, teoretic, să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Se pare că, deși țintim spre lucruri mai bune, economiile în creștere înseamnă că vrem mai mult lemn, iar Europa încă folosește o mulțime de materiale. Avem reguli noi, cum ar fi Regulamentul privind proiectarea ecologică, care ar trebui să ajute la o mai bună gestionare a pădurilor, dar vor funcționa doar dacă le punem rapid în practică și ne asigurăm că oamenii le respectă.

Deci, ce se poate face?

Experții au câteva idei:

  • Nu mai acordați subvenții pentru biomasă care duc la exploatare forestieră nesăbuită.
  • Accelerarea plantării de copaci și a reîmpăduririi.
  • Aplicați cu adevărat legile de protecție a naturii, în loc să le scrieți pur și simplu.
  • Investiți mai mult în surse de energie curată, precum energia eoliană și solară, care nu vin în detrimentul pădurilor.

Protejarea pădurilor nu înseamnă doar stocarea carbonului – ci și salvarea faunei sălbatice și menținerea sănătății ecosistemelor pentru generațiile viitoare.

Semne ale unei schimbări?

Unele țări din UE încep să se trezească. Olanda, unul dintre principalii utilizatori de biomasă, a început să elimine treptat subvențiile și dorește să elimine complet biomasa de pe lista energiilor regenerabile. Chiar și Hamburg a renunțat la un plan de trecere a unei centrale pe cărbune la biomasă, susținând că costurile de mediu sunt pur și simplu prea mari.

Partea globală a poveștii

Există și o problemă de echitate aici. O mare parte din lemnul pe care îl arde Europa provine din țări cu o protecție a mediului mai slabă. În locuri precum Asia de Sud-Est și America de Sud, industria peleților, aflată în plină expansiune, provoacă defrișări, poluare și conflicte funciare. Cererea UE pentru combustibil „verde” ieftin îi lasă pe alții să se ocupe de consecințe.

Ce urmează?

UE are de făcut o alegere: să intensifice eforturile într-un sistem defectuos sau să-și regândească strategia și să se îndrepte către o energie cu adevărat durabilă. Ceasul ticăie – și dacă vom continua să tratăm pădurile ca pe combustibil, am putea ajunge să pierdem unul dintre cele mai bune instrumente ale noastre în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.