Articol de Francesca Moriero – Jurnalist, Fanpage.it

La Bruxelles, se redeschid discuțiile privind viitorul normelor europene privind sustenabilitatea corporativă. În urma propunerilor Comisiei Europene de a reduce sarcinile de reglementare care împovărează în prezent întreprinderile, raportorul Parlamentului European, Jörgen Warborn, din Suedia, insistă asupra unei înăspriri suplimentare a acestora. Obiectivul său este clar: reducerea drastică a numărului de companii supuse standardelor de mediu și sociale, în numele competitivității europene globale. Această abordare, dacă va fi aprobată, ar marca un pas semnificativ înapoi în strategia Uniunii pentru o tranziție responsabilă și ecologică.

În februarie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat un pachet inițial de măsuri, numit „omnibus de simplificare”, care prevedea exceptarea tuturor companiilor cu mai puțin de o mie de angajați de la regulile ESG. Aceasta ar exclude peste 80% din cele aproximativ 50.000 de companii afectate în prezent. Această propunere a atras deja critici din partea grupurilor de mediu, a sindicatelor și a investitorilor, îngrijorați de o potențială reducere a transparenței și a controlului asupra lanțurilor de aprovizionare.

Contraofensiva lui Warborn

Warborn, membru al Partidului Popular European, a decis să meargă mai departe. În amendamentul său depus la Parlament, acesta propune acum o creștere și mai mare a pragurilor, asigurându-se că regulile se aplică doar companiilor cu cel puțin 3.000 de angajați și o cifră de afaceri care depășește 450 de milioane de euro. Într-o declarație publicată săptămâna trecută, Warborn a declarat că „Europa pierde teren în concurența globală” și că propunerea sa vizează „reducerea costurilor pentru întreprinderi” și „simplificarea suplimentară a ceea ce a avut deja în vedere Comisia”.

„Nu ne abandonăm valorile când vine vorba de sustenabilitate. Le facem să funcționeze. Scopul este de a simplifica, nu de a slăbi, agenda europeană a sustenabilității”, a adăugat Warborn.

Un Parlament divizat și o negociere delicată

Propunerea ar deschide acum o fază de dezbatere în cadrul Parlamentului European: grupurile vor putea depune amendamente alternative, iar textul final va trebui, de asemenea, negociat cu guvernele celor 27 de state membre. Prin urmare, scenariul emergent este puternic polarizat: pe de o parte, unii membri de dreapta solicită chiar abrogarea completă a reglementărilor privind sustenabilitatea corporativă; pe de altă parte, grupurile socialiste și verzi și-au declarat intenția de a apăra regulile actuale, pe care le consideră esențiale pentru asigurarea responsabilității și a coerenței cu obiectivele climatice ale UE. În plus, tensiunile sunt, se pare, alimentate și de presiuni externe: președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au cerut deja deschis abrogarea Directivei privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare, care impune companiilor să monitorizeze respectarea drepturilor omului și a reglementărilor de mediu pe tot parcursul procesului de producție. Cererea, salutată de sectoarele industriale mai tradiționale, ar reprezenta, însă, o inversare bruscă a angajamentelor asumate în ultimii ani în cadrul Pactului Verde European.

Frontul opus: investitorii și societatea civilă, alarmați

Revenirea la standardele ESG nu este cu siguranță lipsită de consecințe: unii investitori instituționali, precum și diverse grupuri ale societății civile, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o potențială pierdere a credibilității pieței europene. Potrivit acestor actori, relaxarea regulilor ar reduce capacitatea Uniunii de a atrage investiții orientate spre sustenabilitate, tocmai într-un moment în care finanțele globale se îndreaptă în direcția opusă, recompensând companiile și țările cu standarde de mediu și sociale ridicate. Warborn respinge aceste critici, argumentând că propunerea sa nu își propune să slăbească standardele, ci să elibereze resurse pe care companiile le pot aloca inovării și dezvoltării. Cu toate acestea, problema politică rămâne: dacă amendamentul ar fi aprobat, ar transmite un semnal puternic de reducere a cadrului de reglementare european pentru responsabilitatea corporativă.

Prin urmare, în lunile următoare se va decide mult mai mult decât soarta unui singur pachet de reglementări. Alegerea făcută de legiuitorul european va indica dacă Uniunea intenționează să continue să fie un punct de referință global în tranziția către o economie sustenabilă sau dacă va prefera să încetinească ritmul, pentru a nu nemulțumi marile întreprinderi și a rămâne competitivă pe scena internațională.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.