Trei filme românești au fost plasate într-un context axat pe învățare, conceput pentru a încuraja dialogul și reflecția critică, mai degrabă decât vizionarea pasivă. Au fost proiectate trei filme premiate internațional:
- Metronom , regia: Alexandru Belc – o explorare a adolescenței sub comunismul anilor 1970;
- Libertate , regia: Tudor Giurgiu – o reconstituire dramatică a evenimentelor Revoluției din 1989;
- și Fotografii Însângerate , regia Copel Moscu – un documentar despre Pogromul de la Iași și memoria Holocaustului.
Metronom , regizat de Alexandru Belc, explorează adolescența din România anilor 1970, unde libertatea personală se ciocnește cu presiunile unui sistem comunist bazat pe supraveghere. Centrat pe un grup de adolescenți, filmul surprinde revolta și vulnerabilitatea cotidiene, arătând cum controlul politic se infiltrează în viața privată.
Libertate , regizat de Tudor Giurgiu, retrăiește zilele de după Revoluția din 1989, concentrându-se pe confuzia, frica și incertitudinea morală care au definit prăbușirea regimului. În loc să ofere o narațiune eroică, filmul reconstituie evenimentele prin perspective fragmentate, evidențiind modul în care haosul și dezinformarea au modelat un moment decisiv din istoria recentă.
Discuțiile ulterioare proiecției i-au avut în prim-plan pe Adrian Cioflancă, Marian Țuțui, Șerban Lazarovici și Copel Moscu, moderate de Adina Popescu (scriitoare și jurnalistă la revista Dilema ) și Corina Negrea ( Radio România Cultural ). Proiectul, în loc să prezinte o interpretare fixă a trecutului, s-a concentrat pe investigare. Studenții au fost încurajați să ia în considerare perspective multiple și să reflecteze asupra relației dintre faptele istorice, memorie și narațiune.
Festivalul Ecranul Memoriei a avut loc în noiembrie 2025 la inițiativa Freedom House România, o organizație non-guvernamentală care promovează democrația, statul de drept, libertatea presei și consolidarea societății civile.
Mărturiile și referințele istorice au fost folosite cu moderație, permițând imaginilor în sine să se desprindă.
Atenție la o mare parte din reflecție. Filmul evită dramatizarea, menținând un ton reținut care pune accentul pe observație în detrimentul manipulării emoționale. Această distanță încurajează spectatorii să se implice critic, mai degrabă decât reactiv.