Live

Poliția britanică antiteroristă investighează acuzațiile conform cărora autoritățile chineze au exercitat presiuni asupra Universității Sheffield Hallam după ce instituția a suspendat temporar cercetările profesoarei Laura Murphy privind munca forțată în rândul uigurilor din China. Cazul a dezvăluit nu doar tensiuni între libertatea academică și influența străină, ci a reaprins și dezbaterea privind implicațiile mai ample ale prezenței Chinei în cadrul instituțiilor de învățământ occidentale.

Poliția investighează o posibilă interferență cu serviciile secrete străine

Conform relatărilor din The Guardian , BBC și documentelor dezvăluite de firma de avocatură Leigh Day Solicitors, autoritățile chineze ar fi desfășurat o campanie de presiune și intimidare de doi ani împotriva Universității Sheffield Hallam. Scopul a fost de a impune suspendarea cercetărilor privind încălcările drepturilor omului în regiunea Xinjiang din China.

Documentele interne indică faptul că persoane care pretind că reprezintă „serviciul național de securitate” al Chinei au contactat personalul universității din Beijing, cerând oprirea proiectului de cercetare. După ce universitatea a informat partea chineză că a suspendat publicarea rezultatelor studiului, „relațiile s-au îmbunătățit imediat”, conform corespondenței citate.

Poliția din South Yorkshire a trimis cazul către unitatea de poliție antiteroristă, invocând Secțiunea 3 din Legea Securității Naționale, care privește „asistarea unui serviciu de informații străin”. Dacă acuzațiile sunt confirmate, acesta ar fi unul dintre cele mai grave cazuri cunoscute de interferență străină directă în viața academică britanică.

Universitatea își cere scuze, guvernul răspunde

În urma criticilor publice, Universitatea Sheffield Hallam a reluat cercetarea, și-a cerut scuze profesoarei Laura Murphy și a declarat sprijinul deplin pentru libertatea academică. Guvernul britanic a reacționat, de asemenea: purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a descris acțiunile Chinei drept „absolut inacceptabile”, în timp ce ministrul de externe de atunci, David Lammy, ar fi ridicat problema cu omologul său chinez.

Ministerul Educației a oferit sprijin universității, subliniind importanța Legii din 2023 privind învățământul superior (libertatea de exprimare), care consolidează responsabilitatea universităților de a proteja independența cercetătorilor.

Cine sunt uigurii și de ce sunt persecutați?

Uigurii sunt o minoritate etnică musulmană care trăiește în principal în regiunea autonomă uigură Xinjiang din nord-vestul Chinei. Limba și cultura lor au legături puternice cu popoarele turcice din Asia Centrală. De ani de zile, uigurii s-au confruntat cu represiunea sistematică din partea statului chinez, care justifică acțiunile sale ca făcând parte din „lupta împotriva terorismului” și „reducerea sărăciei”.

Conform organizațiilor internaționale și cercetărilor independente, sute de mii – posibil peste un milion – de uiguri au fost trimiși în așa-numitele „lagăre de reeducare” și forțați să lucreze în unități industriale, adesea în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale.

China, un stat oficial ateu, a restricționat mult timp viața religioasă și culturală a minorităților. Deși și alte comunități musulmane, cum ar fi Hui, trăiesc în China, uigurii sunt supuși în mod special supravegherii în masă, internării și asimilării forțate.

Uniunea Europeană s-a angajat de ani de zile într-un dialog privind drepturile omului cu China, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la situația uigurilor. În 2021, UE a impus sancțiuni mai multor oficiali chinezi responsabili de represiunea din Xinjiang, la care Beijingul a ripostat prin sancțiuni împotriva legislatorilor și instituțiilor de cercetare ale UE.

În ciuda acestor măsuri, universitățile și instituțiile europene se confruntă din ce în ce mai mult cu o dilemă: cum să mențină cooperarea academică și financiară cu China fără a compromite libertatea de exprimare și de cercetare. În ultimii ani, rapoartele privind presiunea exercitată de China asupra cercetătorilor care studiază subiecte sensibile – de la drepturile omului la geopolitică – au devenit tot mai frecvente.

Influența chineză și independența fragilă a universităților

Cazul Sheffield Hallam evidențiază o problemă mai amplă ridicată chiar de profesoara Murphy: subfinanțarea cronică a universităților britanice (și, mai larg, europene) le face vulnerabile la influența financiară și politică externă. Multe universități au devenit dependente de taxele de școlarizare ale studenților internaționali, China reprezentând una dintre cele mai mari piețe educaționale din lume.

Acest lucru creează un risc de autocenzură sau de limitare a cercetării pe teme sensibile din punct de vedere politic. Deși Sheffield Hallam insistă că deciziile sale nu au fost motivate comercial, amploarea și natura presiunii raportate demonstrează cât de complexă a devenit relația dintre mediul academic și realitățile politice globale.

Cazul Universității Sheffield Hallam subliniază provocările cu care se confruntă instituțiile academice în contextul creșterii interdependenței internaționale. Pe de o parte, acestea se străduiesc să păstreze libertatea de cercetare și a schimbului intelectual; pe de altă parte, trebuie să navigheze prin forțele geopolitice și economice care amenință însăși această independență.

Situația dificilă a comunității uigure rămâne un punct de referință crucial în dezbaterea globală privind drepturile omului. În contextul influenței tot mai mari a Chinei în Europa și nu numai, problema modului de reconciliere a deschiderii în mediul academic cu protejarea autonomiei sale rămâne una dintre provocările definitorii pentru democrațiile moderne.

Scris de

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.

Scrieți un articol de contraargumentare Scrieți un articol conex