Libertatea presei este atacată în Europa, Italia fiind printre țările cele mai amenințate: ce spune raportul

Articol de Francesca Moriero – Jurnalist, Fanpage.it

Libertatea și pluralismul mass-media sunt în declin accentuat în întreaga Uniune Europeană. Acest lucru este evidențiat în cel mai recent raport publicat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), întocmit cu contribuția a 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre. Documentul denunță un atac sistematic asupra independenței mass-media, alimentat de concentrarea tot mai mare a proprietății, finanțarea publică opacă și deficiențele de reglementare care subminează eficacitatea noii Legi europene privind libertatea mass-media (EMFA), care intră în vigoare în august 2025. Raportul subliniază, de asemenea, modul în care independența jurnaliștilor este subminată de intimidare, violență fizică și procese frivole (SLAPP), precum și de transparența insuficientă cu privire la proprietatea mass-media. În țări precum Croația, Franța, Spania, Slovenia, Suedia și Olanda, câteva grupuri private domină sectoare întregi ale mass-media, reducând drastic pluralismul. Însă cazul italian este printre cele mai grave , potrivit Liberties.

Vulnerabilitatea serviciului public italian

În Italia, guvernul Meloni nu a adoptat încă măsuri eficiente pentru a asigura transparența proprietății în mass-media sau pentru a preveni conflictele de interese . Deosebit de alarmantă este situația de la RAI, postul public de radio și televiziune din Italia, guvernat de așa-numita „Lege Renzi” (nr. 220/2015), care permite guvernului și majorității parlamentare să numească aproape întregul consiliu de administrație. Această configurație ar expune astfel postul public de radio și televiziune la presiuni politice. Directorul general, ales de guvern, se bucură de largi puteri de conducere și libertate de cheltuieli, contrar principiilor de independență stabilite de EMFA. În mai 2024, două apeluri la Curtea Administrativă Regională din Lazio au contestat legitimitatea procedurii de numire a consiliului de administrație al RAI, considerată contrară reglementărilor UE. În ciuda acestui fapt, noul consiliu de administrație a fost instalat la 1 octombrie. Raportul evidențiază, de asemenea, un climat de intensă autocenzură și presiune internă, evidențiat de cazul emblematic al scriitorului Antonio Scurati: anularea monologului său antifascist din cadrul programului Serenei Bortone și procedurile disciplinare ulterioare împotriva sa au stârnit reacții puternice. Usigrai convocase o grevă generală pentru 6 mai 2024, la care s-au alăturat 75% dintre membrii săi, denunțând transformarea RAI într-un „organ de presă guvernamental”.

Italia rămâne fără reforme și expusă riscului de încălcare a legii.

Raportul denunță, de asemenea, inacțiunea instituțională. Adunarea Generală a Radiodifuziunii Publice, un eveniment promovat de Comisia Parlamentară de Supraveghere a RAI pentru a iniția, în esență, o discuție privind reformele, a avut loc în noiembrie 2024, dar concluziile au rămas nerezolvate. „Este cu adevărat descurajant să citești Raportul din 2025 privind libertatea presei, realizat de Liberties, care prezintă încă o dată o imagine cu adevărat îngrijorătoare pentru Italia”, a declarat Barbara Floridia, președinta Comisiei de Supraveghere a RAI. Potrivit președintelui, „problemele legate de libertatea presei și independența mass-media persistă; în unele cazuri, acestea chiar s-au agravat”. Floridia acuză majoritatea că a trădat spiritul Adunării Generale și denunță blocada Comisiei de Supraveghere a RAI, care este în impas de peste șase luni: „O situație inacceptabilă care împiedică supravegherea democratică de către un organism fundamental de garanție”. Președintele Comisiei a avertizat apoi că riscul unor proceduri de încălcare a dreptului comunitar din partea UE este foarte real și că „blocarea reformei și ținerea Comisiei ostatică înseamnă tragerea țării într-un impas”. Apoi, ea a întrebat-o pe Giorgia Meloni: „Confruntată cu acest ultim avertisment din partea Europei, cum veți reacționa? Veți avea curajul să-i spuneți majorității dumneavoastră că este timpul să facă ceva concret? Încălcarea Legii europene privind libertatea presei, care va deveni evidentă în august, va afecta nu numai imaginea internațională a țării, ci mai ales democrația noastră.”

Floridia concluzionează apoi: „Reforma serviciului public de radiodifuziune și deblocarea comisiei de supraveghere RAI trebuie să devină o prioritate pentru Parlament, altfel responsabilitatea de a face din Italia bătaia de râs a Europei în materie de libertate a presei va continua să revină în întregime acestei majorități.”

Cazul Angelucci și concentrarea presei

Dincolo de RAI, raportul evidențiază concentrarea tot mai mare a proprietății în sectorul editorial italian. Deosebit de îngrijorătoare sunt operațiunile grupului Angelucci, condus de deputatul Ligii Antonio Angelucci, care controlează deja ziare precum Il Giornale, Libero și Il Tempo. Anunțata achiziție a agenției de știri AGI de către același grup ar reprezenta, potrivit Liberties, un pas suplimentar către reducerea pluralismului în țara noastră: lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea și interconectarea puterii media, economice și politice ar exacerba riscul unei prese din ce în ce mai puțin independente și din ce în ce mai părtinitoare față de interesele partizane. Lipsa intervenției de reglementare pentru a evita conflictele de interese și a asigura o distribuție echitabilă a puterii media, notează raportul, ar slăbi și mai mult independența sistemului informațional italian.

Presiune, amenințări și plângeri privind gafa

Raportul din 2025 menționează, de asemenea, încălcări grave ale libertății de exprimare. În Italia, ca și în alte țări europene, jurnaliștii au fost supuși amenințărilor, atacurilor fizice și SLAPP-urilor, adică proceselor menite să reducă la tăcere presa. În martie 2024, ministrul Turismului, Daniela Santanchè, a intentat un proces de 5 milioane de euro împotriva L'Espresso pentru o anchetă privind istoricul său comercial. În iunie, ministrul Adolfo Urso a cerut despăgubiri între 250.000 și 500.000 de euro de la Il Foglio și Il Riformista. Acestea nu sunt în mod clar incidente izolate, ci fac parte dintr-o tendință care pune sub semnul întrebării însăși posibilitatea jurnalismului de investigație în Italia. Raportul menționează, de asemenea, atacul suferit de jurnalistul Andrea Joly, despre care președintele Senatului, Ignazio La Russa, a comentat ambiguu. Deși a condamnat atacul, La Russa a insinuat că „jurnalistul ar fi trebuit să se identifice” și s-a întrebat dacă „prezența sa la fața locului a fost cu adevărat o coincidență”. Prin urmare, imaginea care reiese din raport este alarmantă. Liberties reiterează faptul că libertatea presei este esențială pentru buna funcționare a democrației: „Atunci când mass-media acționează ca purtător de cuvânt al guvernului”, se arată în raport, „aceasta umbrește dezbaterea publică și subminează încrederea în știri”.

În acest climat, dezinformarea proliferează, iar puterea politică poate opera nestingherit. Speranța, conform raportului, este că Uniunea Europeană nu se va limita la a redacta legi, ci se va și angaja să le aplice. Italia, în special, se află la o răscruce de drumuri: fie se îndreaptă spre o reformă autentică care garantează drepturi, fie va continua să scadă în clasamentul libertății presei, sub ochii din ce în ce mai îngrijorați ai Bruxelles-ului.