Rețeaua Europeană a Serviciilor Publice de Ocupare a Forței de Muncă (PES) a lansat un nou set de instrumente conceput pentru a ajuta instituțiile naționale de ocupare a forței de muncă să răspundă cerințelor în schimbare ale tranziției ecologice. Intitulat „Setul de instrumente PES privind competențe și locuri de muncă ecologice: de la implicare la acțiune și strategie ” , documentul oferă îndrumări practice, sugestii strategice și studii de caz din întreaga UE. Deși ambițiile sale se aliniază cu obiectivele climatice și sociale mai ample ale UE, rămâne o întrebare: sunt structurile naționale de ocupare a forței de muncă cu adevărat pregătite să profite la maximum de această oportunitate?
Economia verde: o șansă sau o necesitate?
Noua direcție economică a Europei, construită pe emisii reduse, eficiență energetică și dezvoltare durabilă, nu mai este doar o viziune – este o realitate politică și economică. Însă, odată cu fiecare transformare vine și nevoia de noi competențe, iar asta înseamnă și transformarea pieței muncii.
Setul de instrumente PES poziționează serviciile publice de ocupare a forței de muncă ca actori cheie în această schimbare. Sarcinile lor includ prognozarea cererii de competențe viitoare, sprijinirea eforturilor de recalificare și perfecționare și facilitarea colaborării dintre angajatori, lucrători și furnizorii de educație.
Documentul clarifică: tranziția verde nu se va realiza fără implicarea activă a serviciilor de ocupare a forței de muncă. Dar pot aceste instituții să funcționeze cu adevărat la intersecția politicilor climatice, economice și educaționale – toate acestea necesitând noi moduri de gândire și de lucru?
Identificarea abilităților ecologice: cine este responsabil și cum?
Una dintre secțiunile principale ale setului de instrumente se concentrează pe identificarea competențelor ecologice – adică a abilităților necesare în sectoare precum energia regenerabilă, economia circulară, transportul durabil sau construcțiile eficiente din punct de vedere energetic. Se așteaptă ca serviciile publice de ocupare a forței de muncă nu numai să analizeze datele, ci și să anticipeze lacunele în materie de competențe și să colaboreze cu partenerii locali pentru a le elimina.
Provocarea? Multe agenții de ocupare a forței de muncă se bazează încă pe baze de date învechite, iar abilitățile de prognoză într-o perioadă de schimbări tehnologice și legislative rapide devin din ce în ce mai complexe. Cum puteți prezice viitorul locurilor de muncă verzi atunci când forma lor depinde de politicile naționale în schimbare, de strategiile de finanțare ale UE și de volatilitatea piețelor globale de mărfuri?
Serviciile de ocupare a forței de muncă în acțiune: promisiuni vs. practică
O altă secțiune a setului de instrumente este dedicată conceperii de servicii care ajută persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să se recalifice, să acceseze formare profesională și să primească îndrumare profesională. Conform recomandărilor, SPO ar trebui să implementeze politici active pe piața muncii (ALMP) adaptate priorităților ecologice și grupurilor țintă specifice.
În teorie, aceasta este o abordare promițătoare — în special pentru tinerii care intră pe piața muncii, șomerii pe termen lung sau lucrătorii din industrii în declin, precum mineritul cărbunelui sau energia tradițională. Însă, în practică, multe sisteme PES se confruntă cu obstacole semnificative: consilieri subcalificați, bugete limitate și conexiuni slabe cu sistemele educaționale locale.
Setul de instrumente încurajează, de asemenea, cooperarea dintre SPO și ecosistemul mai larg de formare. Însă, fără mecanisme clare de control al calității și responsabilitate, există riscul de a repeta greșelile din trecut – și anume, oferirea de cursuri cu impact redus care nu reușesc să ducă la locuri de muncă reale.
Parteneriatul cu angajatorii: poate fi o stradă cu două sensuri?
Unul dintre punctele forte ale setului de instrumente este accentul pus pe colaborarea cu angajatorii. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă sunt încurajate să colaboreze cu întreprinderile nu doar pentru a le înțelege nevoile, ci și pentru a crea în comun programe de formare, a forma parteneriate sectoriale și a extinde oportunitățile de învățare la locul de muncă.
Acest lucru are sens – reducerea decalajului dintre teorie și practică este esențială pentru o piață a muncii funcțională. Cu toate acestea, această abordare poate genera și tensiuni. Angajatorii din sectoarele inovatoare și în continuă evoluție pot fi reticenți în a interacționa cu instituțiile publice dacă consideră procesul ca fiind prea lent sau birocratic. Alții ar putea considera SPO doar ca instrumente de recrutare, mai degrabă decât ca parteneri pe termen lung.
Așadar, întrebarea este: vor putea PES-urile să construiască parteneriate semnificative și continue cu sectorul privat – sau rolul lor se va reduce la consultări punctuale? Și, pe lângă subvenții și scutiri de taxe, există stimulente reale pentru companii să investească în competențe ecologice?
Viziunea strategică: ambițioasă, dar fragmentată
Documentul depășește limitele instrumentelor practice – explorează și strategia pe termen lung. Acesta solicită ca PES să își dezvolte propriile strategii de tranziție ecologică și încearcă să definească ce sunt cu adevărat „locurile de muncă verzi”, subliniind lipsa unor definiții universale și importanța contextului local.
Aceasta ridică o problemă cheie: au SPO capacitatea de a-și concepe propriile strategii sau pur și simplu pun în aplicare directivele ministerelor și ale agențiilor centrale? Setul de instrumente pare să presupună un nivel ridicat de autonomie locală, dar în multe țări ale UE, descentralizarea rămâne limitată. Și totuși, tranziția verde va reuși doar dacă acțiunile sunt adaptate la caracteristicile unice ale piețelor regionale ale muncii și ale forței de muncă.
Gânduri finale: un set de instrumente este la fel de bun ca sistemul din spatele său
Noul set de instrumente PES transmite un mesaj clar: serviciile publice de ocupare a forței de muncă pot și ar trebui să joace un rol major în transformarea verde a Europei. Însă, pentru ca această viziune să devină realitate, PES trebuie să treacă prin schimbări interne semnificative – structurale, financiare și strategice.
Tinerii care intră astăzi pe piața muncii vor fi actori cheie în această tranziție. Aceștia au nevoie de instituții care nu sunt doar receptive și orientate spre viitor, ci și capabile să îi ajute să își construiască cariere într-un viitor ecologic și sustenabil. Setul de instrumente este un început promițător – dar mult va depinde de cât de eficient va fi pus în practică.
Scris de
Modelați conversația
Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.