În timp ce suveranitatea digitală și confidențialitatea datelor domină dezbaterea politică din Europa, Comisia Europeană intensifică presiunea asupra marilor companii de tehnologie. Meta – compania din spatele Facebook și Instagram – se confruntă acum cu o anchetă oficială a UE cu privire la încălcarea modelului său publicitar a Legii privind piețele digitale (DMA) .

Meta susține că și-a modificat sistemul pentru a se conforma legii. Însă, potrivit Comisiei, aceste schimbări sunt doar cosmetice. Dincolo de argumentele juridice se află o luptă mai profundă cu privire la ceea ce se consideră consimțământ „real” în lumea platformelor digitale.

Plătește sau fii urmărit? Noua alegere controversată a Meta

Din noiembrie 2024, Meta oferă utilizatorilor europeni o opțiune binară:

  • Plătește un abonament lunar pentru o experiență fără reclame sau
  • Folosește platforma gratuit — dar acceptă urmărirea reclamelor și profilarea datelor.

Acest model „plătește sau fii urmărit” a atras rapid atenția Comisiei. Oficialii au susținut că o astfel de alegere contrazice obiectivul principal al DMA: asigurarea faptului că utilizatorii își dau consimțământul liber, informat și semnificativ.

În aprilie 2025, Comisia a amendat Meta cu 200 de milioane de euro, declarând că alegerea era „iluzorie” și că utilizatorii erau presați din punct de vedere economic să renunțe la datele lor personale doar pentru a accesa servicii de bază.

Ca răspuns, Meta a redus prețul abonamentului cu 40%, la 7,99 EUR pe lună. De asemenea, a modificat formularele de consimțământ și formularea utilizată atunci când utilizatorii sunt rugați să aleagă între opțiuni. Cu toate acestea, compania nu a dezvăluit detalii complete despre aceste modificări.

Nu este suficient de bun? UE ar putea lovi din nou Meta

Meta a primit termen până la 27 iunie 2025 pentru a se conforma pe deplin hotărârii Comisiei. Însă, în timpul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a refuzat să confirme dacă modificările îndeplinesc standardele necesare.

El a adăugat că penalitățile zilnice ar putea fi introduse începând cu 28 iunie dacă Meta nu îndeplinește pragul de conformitate.

Nu este prima dată când Bruxelles-ul ia măsuri împotriva modelului „consimțământ sau plată”. În cadrul DMA, platformele etichetate drept gatekeepers – adică dețin o poziție dominantă pe piață – trebuie să ofere utilizatorilor o alternativă reală.

Cerința cheie? Utilizatorii trebuie să își dea consimțământul explicit și nepresiv pentru ca datele lor personale să fie utilizate în scopuri publicitare. Fără obligații ascunse. Fără șantaj economic.

Meta replică: „Aceasta este discriminare”

Meta nu dă înapoi. Compania susține că modelul său de abonament este legitim și ar trebui permis conform acelorași reguli ca orice altă afacere din Europa.

Într-o declarație publică, Meta a acuzat Comisia că a schimbat regulile la mijlocul jocului și că i-a vizat modelul de afaceri pur și simplu pentru că are sediul în SUA.

Totuși, Meta insistă că cooperează constructiv și depune eforturi de bună-credință pentru a se adapta cerințelor în continuă evoluție ale UE.

Mai puține reclame personalizate — dar este suficient?

Unul dintre compromisurile Meta este de a face reclamele din versiunea gratuită mai puțin personalizate, chiar și pentru utilizatorii care nu plătesc. Însă criticii spun că acest lucru nu rezolvă adevărata problemă.

Chiar și profilarea limitată implică date cu caracter personal – iar întrebarea rămâne: Pot utilizatorii să-și dea cu adevărat consimțământul liber atunci când accesul lor la o platformă socială importantă depinde de acest lucru?

DMA a fost conceput pentru a face mai mult decât simpla poliție a practicilor publicitare. Acesta își propune să reechilibreze puterea în economia digitală – asigurând o concurență loială și protejând drepturile utilizatorilor, nu doar profiturile.

Un utilizator ar trebui să poată utiliza un serviciu fără a fi obligat să plătească cu datele sale.

DMA în curs de judecată: un test major pentru politica digitală a UE

Cazul împotriva Meta este unul dintre primele teste majore pentru DMA, care a intrat în vigoare în martie 2024. Regulamentul nu interzice complet reclamele direcționate – dar necesită un consimțământ clar și informat înainte ca firmele să poată utiliza datele cu caracter personal în scop comercial.

Iar adversarul Comisiei nu este mic. Meta are resurse juridice și tehnice vaste, iar orice decizie a UE ar putea fi contestată în instanță, până la Curtea Europeană de Justiție.

Însă rezultatul contează mult dincolo de o singură companie. Ar putea crea un precedent pentru modul în care datele utilizatorilor pot fi monetizate în întreaga Europă.

Regulile digitale ale Europei vs. modelele de afaceri din Silicon Valley

În centrul disputei se află un conflict între culturile digitale. Meta susține că regulile stricte ale Europei înăbușă inovația și penalizează pe nedrept companiile non-europene.

Între timp, autoritățile de reglementare din UE subliniază faptul că intimitatea nu poate fi opțională. Consimțământul trebuie să fie real – nu o casetă de selectare ingenioasă, nu o capcană de tipul „acceptă sau plătește”.

Meta ar putea încă să conteste deciziile Comisiei — dar acum se confruntă cu riscul unor noi amenzi care ar putea fi aplicate zilnic.

Această luptă privind consimțământul este mai mult decât o dispută de reglementare. Ar putea sfârși prin a modela viitorul modelelor de afaceri online – și drepturile noastre ca cetățeni digitali – în anii următori.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.