Viitorul este mai aproape decât crezi

Neurotehnologia nu mai este doar subiect de romane futuriste sau episoade din Black Mirror. Este aici – oferind modalități inovatoare de a îmbunătăți sănătatea, învățarea și bunăstarea. Dar odată cu inovația vine și riscul: Cine deține datele creierului tău? Pot fi piratate gândurile tale? Vor fi unii oameni lăsați în urmă?

De aceea, Comisia Europeană apelează la prospectivă – un instrument strategic pentru a anticipa și planifica provocările viitoare. Cu ajutorul acesteia, factorii de decizie din UE își propun să creeze reguli mai inteligente pentru gestionarea impactului neurotehnologiei înainte ca aceasta să scape de sub control.

Ce întrebări ar trebui să-și pună factorii de decizie politică?

Echipa de prospectivă a identificat opt ​​domenii de politici în care neurotehnologia ar putea avea un impact semnificativ. Fiecare dintre ele evidențiază nu doar potențialele aplicații ale acestor tehnologii, ci și riscurile care trebuie abordate în prealabil.

Una dintre primele preocupări este protecția consumatorilor. Pe măsură ce neurotehnologia estompează din ce în ce mai mult linia dintre utilizările medicale și cele nemedicale, unde ar trebui să trasăm limitele? Ar trebui ca reglementările să se bazeze pe modul în care este utilizată tehnologia sau pe natura tehnologiei în sine?

În domeniul sănătății, se pune întrebarea în ce măsură ar trebui să permitem intervenții asupra creierului uman. Tehnologiile care pot influența memoria sau emoțiile pot oferi speranță în tratarea bolilor neurologice, dar ar putea deveni și instrumente de manipulare sau excludere.

Drepturile fundamentale — în special drepturile copiilor — reprezintă un alt domeniu sensibil. Neurotehnologia poate reacționa diferit la semnalele influențate de caracteristici fizice precum grosimea părului sau culoarea pielii. Sunt politicile publice pregătite să facă față riscului de a replica prejudecățile existente în lumea digitală?

Proprietatea asupra datelor neuronale devine o problemă controversată în contextele de angajare. De exemplu, ar trebui un sportiv profesionist care își schimbă echipa să ia cu el datele despre activitatea cerebrală sau aceste informații aparțin fostului său angajator?

Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la potențiala utilizare a neurotehnologiei de către autoritățile de aplicare a legii sau serviciile de securitate. Ar putea datele stocate în neurodispozitive să fie accesate de autorități sau de terți? Avem nevoie de noi cadre juridice pentru a proteja integritatea mentală a cetățenilor?

Educația și inovarea par a fi domenii naturale pentru aplicarea neurotehnologiei, dar ridică dileme complexe. Dacă neurointerfețele îmbunătățesc cu adevărat abilitățile cognitive ale elevilor, cum putem asigura acces egal pentru a preveni adâncirea în continuare a inegalităților sociale?

În cele din urmă, trebuie luat în considerare impactul ecologic. Dispozitivele neurotehnologice necesită adesea materii prime esențiale și prezintă provocări pentru reciclare și eliminare. Le va accepta economia circulară ca aliați sau vor deveni încă o povară pentru mediu?

De la întrebări la acțiune: cum funcționează previziunea

Echipa de cercetare nu s-a limitat la identificarea riscurilor. A folosit o abordare metodică pentru a explora modul în care s-ar putea dezvolta neurotehnologia – și cum să se pregătească pentru aceasta:

  • Colaborare de specialitate și analiză a orizonturilor: Cartografierea utilizărilor existente și a posibilelor direcții viitoare, dincolo de simple tendințe.
  • Cartografierea politicilor: Corelarea provocărilor specifice cu domeniile de politici pentru a se asigura că nicio problemă nu este trecută cu vederea.
  • Ateliere Futures Wheel: Explorarea reacțiilor în lanț ale unei decizii tehnologice – cum ar putea afecta sănătatea, munca și multe altele.

Retrospectivă: Definirea unui viitor preferat, apoi lucrul înapoi pentru a descoperi pașii pe care trebuie să îi facem astăzi .

Neurotehnologia ca un caz de testare pentru toate tehnologiile viitorului

Această inițiativă de prospectivă a fost prezentată la CPDP.ai din Bruxelles – o conferință internațională axată pe tehnologiile emergente și drepturile digitale. Concluzia principală? Neurotehnologia nu este doar o singură inovație – este un teren de testare pentru modul în care Europa ar putea gestiona toate tehnologiile disruptive în viitor.

Prin utilizarea previziunii, UE poate trece de la o elaborare de politici reactivă la una proactivă. Acest lucru este important într-o lume în care tehnologia evoluează mai rapid decât legile care o guvernează.

Instrumentele dezvoltate aici — planificarea scenariilor, atelierele cu părțile interesate, analiza retrospectivă — se pot aplica și în domeniul inteligenței artificiale, biotehnologiei sau calculului cuantic.

Gestionarea viitorului cu întrebările potrivite

Ceea ce face ca acest proiect să iasă în evidență este concentrarea sa pe întrebări, nu pe răspunsuri. În loc să încerce să scrie legi universale, proiectul începe prin a explora diferite scenarii viitoare și a se întreba: Ce ar putea merge prost? Cine ar putea beneficia – sau cine ar putea fi prejudiciat? Ce valori sunt în joc?

Această schimbare de gândire ar putea fi începutul unui nou tip de elaborare a politicilor – una flexibilă, orientată spre viitor și ancorată în complexitatea lumii reale.

Neurotehnologia nu trebuie să fie o amenințare distopică. Ar putea fi momentul în care Europa decide să guverneze inovația mai inteligent, mai echitabil și cu ochii pe viitorul pe care vrem să-l creăm – nu doar pe cel în care ne împleticim.

Modelați conversația

Aveți ceva de adăugat la această poveste? Aveți idei pentru interviuri sau unghiuri pe care ar trebui să le explorăm? Anunțați-ne dacă doriți să scrieți o continuare, un contrapunct sau să împărtășiți o poveste similară.