{"id":93077,"date":"2026-01-28T15:27:23","date_gmt":"2026-01-28T15:27:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/lower-incomes-and-higher-prices-survey-highlights-italians-fears-for-2026\/"},"modified":"2026-03-24T12:12:41","modified_gmt":"2026-03-24T12:12:41","slug":"venituri-mai-mici-si-preturi-mai-mari-un-sondaj-evidentiaza-temerile-italienilor-pentru-2026","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/venituri-mai-mici-si-preturi-mai-mari-un-sondaj-evidentiaza-temerile-italienilor-pentru-2026\/","title":{"rendered":"Venituri mai mici \u0219i pre\u021buri mai mari: un sondaj eviden\u021biaz\u0103 temerile italienilor pentru 2026"},"content":{"rendered":"\n

Italienii sunt cea mai tem\u0103toare popula\u021bie din \u00eentreaga zon\u0103 euro c\u00e2nd vine vorba de finan\u021bele lor. Cel pu\u021bin asta reiese din noul sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia European\u0103 \u00een decembrie 2025.<\/a> Nimeni nu se teme mai mult dec\u00e2t italienii c\u0103 infla\u021bia va cre\u0219te din nou anul viitor; \u0219i nimeni nu este la fel de pesimist \u00een privin\u021ba c\u00e2\u0219tigurilor \u00een 2026, aproape unul din patru consider\u0103 c\u0103 acestea vor sc\u0103dea, \u00een timp ce doar unul din zece consider\u0103 c\u0103 acestea vor cre\u0219te.<\/p>\n

Sondajul se concentreaz\u0103 \u0219i asupra rela\u021biei cu moneda unic\u0103. Nu este \u00een \u00eentregime adev\u0103rat c\u0103 italienii sunt eurosceptici, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aproximativ dou\u0103 treimi consider\u0103 euro un factor pozitiv pentru \u021bara lor. Cu toate acestea, entuziasmul lor este cu siguran\u021b\u0103 mai sc\u0103zut dec\u00e2t \u00een \u200b\u200bmajoritatea celorlalte \u021b\u0103ri care l-au adoptat.<\/p>\n

\u00cen 2026, c\u00e2\u0219tigurile vor fi mai mici, iar pre\u021burile vor cre\u0219te mai mult<\/h2>\n

Una dintre \u00eentreb\u0103rile contextuale adresate de sondatori \u00eenainte de a aborda moneda unic\u0103 se refer\u0103 la venitul gospod\u0103riilor. \u00cen pu\u021bin peste o mie de apeluri telefonice adresate unui e\u0219antion reprezentativ de cet\u0103\u021beni italieni, 28% au raportat c\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103 mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een \u200b\u200banul precedent. Acesta este al doilea cel mai mare procent per total dintre \u021b\u0103rile studiate, al doilea dup\u0103 Grecia, cu 31%.<\/p>\n

Pe scurt, mai mult de una din patru persoane declar\u0103 c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie financiar\u0103 mai proast\u0103. \u0218i poate chiar mai semnificativ este num\u0103rul persoanelor care spun c\u0103 o duc mai bine: doar 10% spun c\u0103 venitul lor este mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200banul precedent. Aceasta este cea mai mic\u0103 cifr\u0103 din \u00eentreaga zon\u0103 euro, Irlanda plas\u00e2ndu-se pe penultimul loc, cu 16%, comparativ cu media european\u0103 de 22%.<\/p>\n

Situa\u021bia r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te a\u0219tept\u0103rile de viitor. Aproape unul din patru italieni, 23%, se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 ajung\u0103 cu un venit mai mic. Acest procent este \u00een concordan\u021b\u0103 cu cifra din Grecia \u0219i mult peste media european\u0103 de 14%. Doar 11% se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige mai mult. \u00cen acest caz, decalajul este \u0219i mai mare: a doua cea mai pesimist\u0103 \u021bar\u0103 este Finlanda, unde 20% dintre locuitori \u00eenc\u0103 se a\u0219teapt\u0103 la un venit mai mare, aproape dublu fa\u021b\u0103 de cel al Italiei.<\/p>\n

Acelea\u0219i a\u0219tept\u0103ri negative se reflect\u0103 \u0219i \u00een infla\u021bie, sau mai degrab\u0103 \u00een pre\u021buri. Dup\u0103 ce au atins un v\u00e2rf \u00een 2022-2023, pre\u021burile au \u00eencetinit semnificativ \u00een ultimii doi ani. \u00cens\u0103 italienii continu\u0103 s\u0103 se team\u0103 de o nou\u0103 cre\u0219tere a infla\u021biei. De fapt, 84% dintre responden\u021bi cred c\u0103 va fi mai mare dec\u00e2t cea din acest an. Acesta este un procent foarte mare: media european\u0103 este de 50%.<\/p>\n

Italienii sunt c\u0103ldici fa\u021b\u0103 de euro: aproape 30% \u00eel consider\u0103 un lucru r\u0103u.<\/p>\n

Sec\u021biunea central\u0103 a sondajului este dedicat\u0103 rela\u021biei cu euro. La mai bine de dou\u0103zeci de ani de la introducerea sa, italienii au acceptat pe scar\u0103 larg\u0103 moneda unic\u0103, de\u0219i nu toat\u0103 lumea este convins\u0103 c\u0103 este un lucru bun.<\/p>\n

\u00cen realitate, \u201edoar\u201d 61% cred c\u0103 este un \u201elucru pozitiv\u201d pentru Italia. Media european\u0103 \u00een acest caz este de 70%. Cei mai ferven\u021bi sus\u021bin\u0103tori ai euro sunt finlandezii cu 87%, urma\u021bi de irlandezi cu 84%. Pe de alt\u0103 parte, 29% dintre italieni consider\u0103 c\u0103 moneda unic\u0103 este d\u0103un\u0103toare \u021b\u0103rii lor. \u00cen fruntea euroscepticilor se afl\u0103 croa\u021bii cu 51% (Croa\u021bia a adoptat euro abia \u00een 2023), \u00een timp ce, practic, la egalitate cu Italia se afl\u0103 Cipru (29%), Grecia, Olanda (28%) \u0219i Spania (27%). Media este de 22%.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te aspectele simbolice, doar 36% dintre italieni se simt \u201emai europeni\u201d datorit\u0103 monedei euro, comparativ cu o medie de 53%. \u0218i chiar \u0219i \u00een termeni practici, entuziasmul este mai pu\u021bin pronun\u021bat. 71% dintre italieni consider\u0103 c\u0103 moneda unic\u0103 a facilitat compararea pre\u021burilor \u0219i efectuarea de achizi\u021bii \u00eentre \u021b\u0103ri, inclusiv online, \u00een timp ce pentru europeni procentul este de 81%. A f\u0103cut moneda unic\u0103 c\u0103l\u0103toriile mai u\u0219oare \u0219i mai ieftine? Doar 44% dintre italieni sunt de acord. \u00cen acest caz, media general\u0103 este de 54%.<\/p>\n

Sprijin pentru PNRR \u0219i solicitare de colaborare \u00een domeniul economiei<\/h2>\n

\u00cen cele din urm\u0103, exist\u0103 dou\u0103 domenii \u00een care cet\u0103\u021benii italieni par, \u00eentr-un anumit sens, mai pro-europeni dec\u00e2t al\u021bii. Primul se refer\u0103 la problema coordon\u0103rii dintre guvernele UE \u00een ceea ce prive\u0219te politicile economice \u0219i bugetare. Un procent de 82% consider\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 o mai mare coeziune \u0219i coordonare, \u00een timp ce doar 4% spun c\u0103 este nevoie de o mai mare autonomie. Mediile europene indic\u0103 \u00een aceea\u0219i direc\u021bie, dar sunt mai pu\u021bin extreme: 66% sunt \u00een favoarea unei mai mari coordon\u0103ri, 12% se opun acesteia.<\/p>\n

Al doilea domeniu \u00een care italienii sunt categoric favorabili UE se refer\u0103 la fondurile de sprijin acordate dup\u0103 Covid. Mai exact, pentru Italia \u2014 cel mai mare debitor la nivel global \u2014 PNRR. 82% consider\u0103 c\u0103 aceste m\u0103suri au fost pozitive, comparativ cu media european\u0103 de 67%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Italienii sunt cea mai tem\u0103toare popula\u021bie din \u00eentreaga zon\u0103 euro c\u00e2nd vine vorba de finan\u021bele lor. Cel pu\u021bin asta reiese din noul sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia European\u0103 \u00een decembrie 2025. Nimeni nu se teme […]<\/p>\n","protected":false},"author":173,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[714,656],"tags":[27633,1798,27634,27635],"post_formats":[664],"coauthors":[3918],"class_list":["post-93077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-conexiuni","tag-euro","tag-european-commission-ro","tag-italian","tag-tax","post_formats-articole"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/173"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=93077"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":93116,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93077\/revisions\/93116"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=93077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=93077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=93077"},{"taxonomy":"post_formats","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post_formats?post=93077"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=93077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}