Psihanalistul \u0219i filosoful social american de origine german\u0103, Erich Fromm, \u00eel descrie ca fiind una dintre cele trei forme ale ceea ce el nume\u0219te sindromul dec\u0103derii. Problema principal\u0103 a narcisismului, sus\u021bine Fromm, este c\u0103 narcisi\u0219tii sunt complet incapabili s\u0103 perceap\u0103 realitatea din afara lor, iar tocmai aceast\u0103 deta\u0219are \u00eel face at\u00e2t de distructiv. Potrivit lui Fromm, numero\u0219i factori pot duce la dec\u0103derea unui individ, dar, fundamental, to\u021bi oamenii se str\u0103duiesc ini\u021bial s\u0103 \u201edep\u0103\u0219easc\u0103 via\u021ba\u201d. Ei fac acest lucru \u00eentr-unul din dou\u0103 moduri: prin biofilie \u2013 derivat din grecescul bio (via\u021b\u0103) \u0219i philia (dragoste prietenoas\u0103), sau prin necrofilie, din necro (moarte) \u0219i philia.<\/p>\n
Biofilia \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 via\u021ba, \u00een timp ce necrofilia o neag\u0103, dar ambele servesc drept mecanisme de adaptare la provoc\u0103rile existen\u021bei. Narcisismul, sugereaz\u0103 Fromm, apare ca un mecanism secundar, \u00eenclin\u00e2nd spre calea necrofil\u0103. De ce? Pentru c\u0103 nu este o afirmare a vie\u021bii, este intens individualist \u0219i egoist, \u00een timp ce oamenii sunt fiin\u021be inerent sociale. Cu toate acestea, deta\u0219area de realitate nu \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe narcisi\u0219ti \u200b\u200bs\u0103 se adapteze; ei \u00ee\u0219i ascund adesea dezinteresul fa\u021b\u0103 de via\u021ba comunitar\u0103 \u0219i pot chiar forma grupuri.<\/p>\n
\u201eGrupul extrem de narcisist este dornic s\u0103 aib\u0103 un lider cu care s\u0103 se poat\u0103 identifica. Liderul este apoi admirat de grup, care \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 narcisismul asupra lui… Narcisismul individului este transferat asupra liderului.\u201d Ironia este c\u0103 narcisi\u0219tii sunt rareori \u00eendr\u0103gosti\u021bi de ei \u00een\u0219i\u0219i. Cel mai adesea, stima lor de sine este legat\u0103 de o identitate colectiv\u0103 – na\u021biune, ras\u0103, religie sau ideologie – pentru c\u0103, \u00een ad\u00e2ncul sufletului, se simt inadecva\u021bi. Apartenen\u021ba la un grup le confer\u0103 semnifica\u021bie \u0219i sunt dispu\u0219i s\u0103 apere acest statut perceput cu orice pre\u021b. Rezultatul? Radicalismul.<\/p>\n
Totu\u0219i, nu to\u021bi membrii unei mi\u0219c\u0103ri radicale sunt neap\u0103rat narcisi\u0219ti; statisticile nu s-ar alinia. Factorul crucial este c\u0103 grupul \u00een sine func\u021bioneaz\u0103 narcisist, o tendin\u021b\u0103 pe care Fromm o descrie ca fiind transmis\u0103 social. Oamenii au nevoie s\u0103 apar\u021bin\u0103, \u00een special \u00een perioadele de dificult\u0103\u021bi economice sau de stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103. Liderii care doresc s\u0103 gestioneze nemul\u021bumirea colectiv\u0103 pot face acest lucru cel mai eficient oferind grupului un obiect narcisist – cineva sau ceva pe care s\u0103-l admire \u0219i cu care s\u0103 se identifice.<\/p>\n
Istoria ofer\u0103 numeroase exemple de grupuri narcisiste – na\u021biuni, mi\u0219c\u0103ri politice \u0219i fac\u021biuni rebele – adesea radicalizate \u0219i consumate de misiunea lor. Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd cineva \u00eei contest\u0103 ideologia? Au loc represiunea \u0219i violen\u021ba. Are loc Regimul Terorii. Are loc genocidul din Armenia, Rwanda, Bosnia \u0219i Cambodgia. Au loc liste negre de scriitori, actori \u0219i regizori. Are loc asasinarea unor lideri \u0219i g\u00e2nditori precum Caesar, Socrate, Tro\u021bki \u0219i Navaln\u00eei. Are loc Holocaustul.<\/p>\n<\/p>\n
Putem analiza figuri celebre precum Napoleon \u0219i Hitler, care au subestimat iarna ruseasc\u0103 deoarece percep\u021bia lor asupra realit\u0103\u021bii era deja distorsionat\u0103, sau Mussolini, a c\u0103rui imagine de sine ca \u201eIl Duce\u201d, lider infailibil al Italiei, l-a orbit fa\u021b\u0103 de e\u0219ec. \u00cens\u0103 adesea trecut cu vederea \u00een studiile istorice este un continent care a suferit profund din cauza unor astfel de dinamici – Africa. Mai exact, \u201ePerla Africii\u201d, o \u021bar\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u0219ire la mare din Africa de Est: Uganda.<\/p>\n
Idi Amin Dada Oumee s-a n\u0103scut \u00een 1925 \u00een Koboko, un ora\u0219 din nord-vestul Ugandei, pe atunci parte a Protectoratului Britanic. Apar\u021binea grupului etnic Kakwa, o minoritate din Uganda. Crescut de mama sa, Amin a primit o educa\u021bie formal\u0103 limitat\u0103. Se spune c\u0103 a lucrat ca buc\u0103tar \u00eenainte de a se al\u0103tura regimentului King's African Rifles, un regiment al armatei coloniale britanice, \u00een 1946.<\/p>\n
O mare parte din puterea lui Idi Amin provenea din aspectul s\u0103u intimidant. Avea o \u00een\u0103l\u021bime de aproximativ 1,90 m, era robust \u0219i avea o prezen\u021b\u0103 impun\u0103toare care \u00eei f\u0103cea pe ceilal\u021bi reticen\u021bi \u00een a-l confrunta. Amin a fost, de asemenea, un boxer \u0219i juc\u0103tor de rugby des\u0103v\u00e2r\u0219it, comandant al armatei ugandeze – o pozi\u021bie care i-a dat puterea de a orchestra lovitura de stat din 1971 \u0219i de a prelua controlul asupra \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Pe 25 ianuarie 1971, \u00een timp ce fostul pre\u0219edinte Obote se afla \u00een str\u0103in\u0103tate, Idi Amin a preluat puterea printr-o lovitur\u0103 de stat militar\u0103. El a sus\u021binut c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 pentru a salva Uganda de corup\u021bie \u0219i a promis c\u0103 va restabili democra\u021bia, precum \u0219i c\u0103 va organiza alegeri libere \u0219i corecte. Ini\u021bial, mul\u021bi ugandezi au salutat preluarea sa.<\/p>\n
Numai \u00een primul an, se estimeaz\u0103 c\u0103 10.000 de persoane au fost ucise de regim. Nenum\u0103rate altele au fost \u00eenchise \u0219i torturate. Per total, regimul s\u0103u a luat via\u021ba a aproximativ o jum\u0103tate de milion de oameni, consolid\u00e2ndu-i lui Idi Amin locul ca unul dintre cei mai brutali dictatori ai secolului XX \u0219i c\u00e2\u0219tig\u00e2ndu-i titlul de \u201eM\u0103celarul Ugandei\u201d. El a vizat sistematic oponen\u021bii politici, minorit\u0103\u021bile etnice precum Acholi \u0219i Lango, \u0219i pe oricine era perceput ca o amenin\u021bare, execut\u00e2ndu-i sau \u201ef\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 dispar\u0103\u201d f\u0103r\u0103 proces. Amin a transformat Uganda \u00eentr-un stat poli\u021bienesc, baz\u00e2ndu-se pe o re\u021bea omniprezent\u0103 de poli\u021bie secret\u0103 \u0219i armat\u0103 pentru a monitoriza, intimida \u0219i pedepsi cet\u0103\u021benii, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 disiden\u021ba era practic imposibil\u0103. El a eliminat aproape to\u021bi ofi\u021berii superiori din armat\u0103, \u00eenlocuindu-i cu adep\u021bi loiali. \u00cen acela\u0219i timp, politicile sale – inclusiv expulzarea comunit\u0103\u021bilor indiene \u0219i pakistaneze \u00een 1972 \u0219i decizii economice nes\u0103buite – au pr\u0103bu\u0219it economia, provoc\u00e2nd penurii pe scar\u0103 larg\u0103, \u0219omaj \u0219i un colaps al comer\u021bului. Tortura, execu\u021biile publice \u0219i b\u0103t\u0103ile erau frecvente, l\u0103s\u00e2nd \u021bara traumatizat\u0103 \u0219i izolat\u0103 la nivel interna\u021bional, \u00een timp ce capriciile personale ale lui Amin dictau vie\u021bile \u0219i moartea a mii de oameni.<\/p>\n
Ceea ce este curios este cum a reu\u0219it s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 puterea. Da, narcisism. A folosit istoria colonial\u0103 pentru a crea diviziune \u0219i a-i \u00eemputernici pe africani, valorific\u00e2ndu-le furia cauzat\u0103 de anii de domina\u021bie colonial\u0103. Dar, pentru a face acest lucru, a trebuit s\u0103 resping\u0103 complet Occidentul \u0219i s\u0103-l \u00eenvinov\u0103\u021beasc\u0103 pentru trecut. Cele mai clare semne ale narcisismului s\u0103u se aflau \u00een retorica sa. Se autointitula \u201eExcelen\u021ba Sa Pre\u0219edinte pe via\u021b\u0103, Mare\u0219alul de c\u00e2mp Al Hadji Doctor Idi Amin Dada, VC, DSO, MC, Domnul tuturor fiarelor P\u0103m\u00e2ntului \u0219i pe\u0219tilor m\u0103rilor \u0219i Cuceritor al Imperiului Britanic \u00een Africa \u00een general \u0219i \u00een Uganda \u00een special\u201d. Oric\u00e2t de modest ar suna, nu glumea. Prima revela\u021bie? O deconectare de la realitate. Robert Keeley, adjunct al \u0219efului misiunii din Kampala, Uganda, 1971-1973, ofer\u0103 mai multe informa\u021bii despre Amin \u0219i imaginea sa de sine, inclusiv afirma\u021biile sale c\u0103 a luptat \u00een Birmania \u0219i \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial. Calculele nu se leag\u0103 \u2013 era mult prea t\u00e2n\u0103r \u2013 dar spunea aceste pove\u0219ti ca s\u0103-\u0219i umfle egoul \u0219i s\u0103-\u0219i dea mai multe motive s\u0103 fie admirat.<\/p>\n
Totu\u0219i, Amin a lucrat \u0219i pentru a-\u0219i asigura sprijinul poporului s\u0103u. A c\u0103l\u0103torit prin \u021bar\u0103 \u00eentr-o ofensiv\u0103 a farmecului \u00een primul s\u0103u an de dictator \u2013 \u0219i mai t\u00e2rziu, a expulzat comunitatea asiatic\u0103 din Uganda, care conducea numeroase afaceri. Amin s-a promovat ca un ap\u0103r\u0103tor al drepturilor femeilor \u0219i a f\u0103cut spectacol plas\u00e2nd femeile \u00een pozi\u021bii guvernamentale de profil \u00eenalt. Dar, \u00een spatele retoricii, a exploatat ideile tradi\u021bionale despre cum \u201ear trebui\u201d femeile s\u0103 se comporte \u2013 o modalitate de a controla \u0219i mai mult popula\u021bia. El a interzis fustele mini \u00een 1972, consider\u00e2nd femeile care urm\u0103reau moda \u201eimorale\u201d \u0219i supun\u00e2ndu-le umilin\u021bei \u0219i agresiunii publice.<\/p>\n
\u201eM\u0103celarul din Uganda\u201d \u0219i-a proiectat propriul ego asupra statului, cre\u00e2nd un sistem \u00een care autoritatea sa personal\u0103 devenea sinonim\u0103 cu puterea Ugandei \u00eens\u0103\u0219i. Acest lucru i-a permis s\u0103 intimideze, s\u0103 manipuleze \u0219i s\u0103 controleze oamenii, deoarece loialitatea \u0219i frica popula\u021biei i-au \u00eent\u0103rit sentimentul de grandoare. Comportamentele oportuniste \u0219i egoiste au fost recompensate, adopt\u00e2nd tr\u0103s\u0103turi care i-au reflectat viziunea egocentric\u0103 asupra lumii. Practic, societatea a devenit o reflectare a egoului s\u0103u, unde supravie\u021buirea depindea de imitarea grandorii, ambi\u021biei \u0219i interesului s\u0103u personal neobosit.<\/p>\n
De\u0219i domnia lui Amin apar\u021bine trecutului, iar Uganda se redreseaz\u0103 economic \u0219i cultural, efectele sale sunt \u00eenc\u0103 prezente \u0219i servesc drept exemplu de avertizare. Narcisismul este acela\u0219i peste tot \u2013 trebuie doar s\u0103-l privi\u021bi dintr-o perspectiv\u0103 modern\u0103 \u0219i a\u021bi putea chiar s\u0103 lua\u021bi \u00een considerare revendicarea Groenlandei.<\/p>\n<\/p>\n