{"id":46767,"date":"2025-09-15T13:53:59","date_gmt":"2025-09-15T13:53:59","guid":{"rendered":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/a-short-introduction-to-constructive-journalism\/"},"modified":"2025-09-15T13:56:56","modified_gmt":"2025-09-15T13:56:56","slug":"o-scurta-introducere-in-jurnalismul-constructiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/o-scurta-introducere-in-jurnalismul-constructiv\/","title":{"rendered":"O scurt\u0103 introducere \u00een jurnalismul constructiv"},"content":{"rendered":"\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-43113 aligncenter\" src=\"https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/pexels-franco-monsalvo-252430633-18327490-scaled.jpg\" alt=\"\" width=\"980\" height=\"653\" srcset=\"https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/pexels-franco-monsalvo-252430633-18327490-scaled.jpg 2560w, https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/pexels-franco-monsalvo-252430633-18327490-768x512.jpg 768w, https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/pexels-franco-monsalvo-252430633-18327490-1536x1024.jpg 1536w, https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/pexels-franco-monsalvo-252430633-18327490-2048x1365.jpg 2048w\" sizes=\"auto, (max-width: 980px) 100vw, 980px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"> (sursa: https:\/\/www.pexels.com\/de-de\/foto\/mann-stehen-guss-brille-18327490\/)<\/p>\n<p> Titluri \u00eendr\u0103zne\u021be, legende ro\u0219ii, semne de exclamare \u2013 peisajul mediatic seam\u0103n\u0103 u\u0219or cu un c\u00e2mp de lupt\u0103 \u00een zilele noastre. \u00cen \u00eencercarea de a capta aten\u021bia, multe redac\u021bii se concentreaz\u0103 pe \u0219tirile negative, care tind s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 mai u\u0219or, \u00een mare parte pentru c\u0103 creierul nostru este programat s\u0103 reac\u021bioneze mai puternic la \u0219tirile proaste. Potrivit Reuters, 39% spun c\u0103 \u0219tirile le influen\u021beaz\u0103 negativ starea de spirit \u2013 specificat\u0103 ca fiind principalul motiv pentru evitarea \u0219tirilor. A\u0219adar, simultan, mul\u021bi destinatari se simt cople\u0219i\u021bi, chiar \u0219i cu un sentiment de neputin\u021b\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u2013 o \u201estare apatic\u0103\u201d rezultat\u0103 \u201edin expunerea la probleme insolubile sau stres fizic sau emo\u021bional inevitabil\u201d, a\u0219a cum este descris\u0103 de Oxford Reference. O reac\u021bie de evitare fa\u021b\u0103 de mass-media devine mai probabil\u0103.<\/p>\n<p> Aici intervine jurnalismul constructiv, deoarece \u201e\u00ee\u0219i propune s\u0103 contracareze evitarea \u0219tirilor \u0219i s\u0103 protejeze consumatorii de efectele negative ale \u0219tirilor asupra st\u0103rii de spirit \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii lor mintale\u201d \u2013 \u00een cuvintele Institutului Constructiv, un centru independent de jurnalism constructiv situat la Universitatea din Aarhus, Danemarca, fondat de jurnalistul danez Ulrik Haagerup.<\/p>\n<h2> Ce este Jurnalismul Constructiv?<\/h2>\n<p> \u201eJurnalismul constructiv este practic o combina\u021bie de instrumente \u0219i metode \u0219i o mentalitate \u2013 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la ce fel de jurnalism avem nevoie pentru a servi cel mai bine publicul nostru\u201d, explic\u0103 Lisa Urlbauer, \u0219efa departamentului de traininguri \u00een jurnalism de la Institutul Bonn. Institutul Bonn \u2013 ca o not\u0103 suplimentar\u0103, co-fondat de Institutul Constructiv \u2013 lucreaz\u0103 pentru a promova jurnalismul constructiv \u0219i pentru a ajuta jurnali\u0219tii s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 aplice conceptul.<\/p>\n<p> Lisa Urlbauer identific\u0103 trei aspecte principale ale jurnalismului constructiv:<\/p>\n<p> 1. <strong>Accent pe solu\u021bii<\/strong> \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 raportarea problemelor, este vorba despre investigarea a ceea ce se face pentru a le remedia<br \/> 2. <strong>Cre\u0219terea perspectivelor<\/strong> prezentate \u00een reportaje, pun\u00e2nd totodat\u0103 accentul pe persoanele care de obicei nu sunt auzite, dar sunt afectate<br \/> 3. Instrumente \u0219i elemente care pun \u00een centrul unui <strong>dialog constructiv<\/strong> \u00een reportaj. (de exemplu, alte \u00eentreb\u0103ri pentru interviu, reg\u00e2ndirea rolului unui jurnalist)<\/p>\n<p> Prin urmare, jurnalismul constructiv este o abordare orientat\u0103 c\u0103tre public, evit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp o p\u0103rtinire negativ\u0103, a\u0219a cum este descris\u0103 \u0219i de Liesbeth Hermans, profesoar\u0103 de jurnalism constructiv la Universitatea Windesheim din Olanda. Mai mult, ea subliniaz\u0103 valoarea responsabilit\u0103\u021bii sociale \u00een jurnalismul constructiv. \u00cen Journal of Media Innovations, profesoara asistent\u0103 Karen McIntyre din Oregon \u0219i jurnalista danez\u0103 Cathrine Gyldensted \u2013 care, pe de alt\u0103 parte, este cunoscut\u0103 \u0219i pentru c\u0103 a acordat conceptului aten\u021bie interna\u021bional\u0103, la fel ca Ulrik Haagerup \u2013 remarc\u0103, de asemenea, utilizarea tehnicilor de psihologie pozitiv\u0103 \u00een cadrul reportajelor.<\/p>\n<p> <em><strong>INFO:<\/strong> Chiar dac\u0103 sunt adesea folosite cu acela\u0219i sens, jurnalismul constructiv \u0219i jurnalismul de solu\u021bii nu sunt acela\u0219i lucru, \u00eens\u0103 jurnalismul de solu\u021bii este o parte a jurnalismului constructiv \u2013 a\u0219a cum se poate observa \u0219i \u00een cele trei aspecte principale ale jurnalismului constructiv.<\/em> <\/p>\n<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-43121 aligncenter\" src=\"https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Teamfotos-Bonn-Institute-Lisa-scaled.jpg\" alt=\"\" width=\"503\" height=\"346\" data-wp-editing=\"1\" srcset=\"https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Teamfotos-Bonn-Institute-Lisa-scaled.jpg 2560w, https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Teamfotos-Bonn-Institute-Lisa-768x529.jpg 768w, https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Teamfotos-Bonn-Institute-Lisa-1536x1057.jpg 1536w, https:\/\/www.pulse-z.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Teamfotos-Bonn-Institute-Lisa-2048x1409.jpg 2048w\" sizes=\"auto, (max-width: 503px) 100vw, 503px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"> Lisa Urlbauer, Institutul din Bonn. Fotografie \u00a9 Institutul din Bonn<\/p>\n<\/p>\n<h2>Obiectivele \u0219i \u0219ansele jurnalismului constructiv \u00een peisajul media actual<\/h2>\n<p> \u201eOamenii chiar nu mai vor s\u0103 consume produsul nostru\u201d, spune Lisa Urlbauer, ea \u00eens\u0103\u0219i jurnalist\u0103, \u00een timp ce discut\u0103 despre negativitatea actual\u0103 din jurnalism \u0219i impactul asupra publicului.<br \/> Pentru ea, un r\u0103spuns important la aceast\u0103 problem\u0103 oferit de jurnalismul constructiv const\u0103 \u00een prezentarea de noi pove\u0219ti. \u201eOamenii trebuie s\u0103 vad\u0103, s\u0103 simt\u0103 sau s\u0103 aud\u0103 ceva diferit\u201d, spune ea. \u201e\u0218i exist\u0103 at\u00e2t de multe pove\u0219ti de spus.\u201d<br \/> Pentru ea, un obiectiv principal al jurnalismului constructiv este de a crea o imagine mai complet\u0103 a pove\u0219tilor spuse, oferind mai multe perspective \u0219i \u00eencuraj\u00e2nd o relatare nuan\u021bat\u0103. \u0218i, privind ultimul aspect al jurnalismului constructiv &#8211; \u00eencurajarea unui dialog constructiv -, \u201ene poate ajuta cu adev\u0103rat, \u0219i pe noi, ca \u0219i consumatori de \u0219tiri, atunci c\u00e2nd jurnali\u0219tii \u00ee\u0219i asum\u0103 mai mult rolul de moderatori pentru a fi cu adev\u0103rat informa\u021bi despre discursul public. Pentru c\u0103 adesea, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la talk-show-uri, de exemplu, acestea sunt despre a da vina pe oameni, despre a identifica cine a gre\u0219it, ceea ce ar putea avea un anumit efect &#8211; dar nu are cu adev\u0103rat un efect de durat\u0103. Chiar dac\u0103 \u00ee\u021bi dai seama cine a gre\u0219it, tot nu scapi de aceast\u0103 gre\u0219eal\u0103.\u201d<\/p>\n<p> A\u0219adar, \u00een loc s\u0103 se fixeze pe gre\u0219elile trecutului, jurnalismul constructiv se concentreaz\u0103 pe \u00eentrebarea: \u201eAcum ce facem?\u201d. Acesta pune accent pe conexiuni \u0219i posibile solu\u021bii. Cercet\u0103rile sus\u021bin abordarea Jurnalismului Constructiv, a\u0219a cum se arat\u0103 \u00een a dou\u0103sprezecea edi\u021bie a \u201eMedia Perspektiven\u201d din 2022, o platform\u0103 online de cercetare media furnizat\u0103 de postul public de radiodifuziune ARD din Germania. Prin urmare, cercet\u0103torii au ajuns la concluzii relativ clare c\u0103 jurnalismul constructiv are un efect pozitiv asupra reac\u021biilor emo\u021bionale \u0219i sensibilit\u0103\u021bilor, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind totodat\u0103 rezisten\u021ba publicului. Un alt aspect pozitiv men\u021bionat este cre\u0219terea semnificativ\u0103 a \u00eencrederii \u00een mass-media, care este descris\u0103 \u0219i ca un posibil rezultat pozitiv al Jurnalismului Constructiv de c\u0103tre Institutul Reuters &#8211; afirm\u00e2nd, apropo, c\u0103 \u00een prezent, \u00eencrederea \u00een \u0219tiri este, de asemenea, de 40% la nivel mondial.<\/p>\n<p> Klaus Meier, jurnalist \u0219i specialist \u00een comunicare german, prezint\u0103 beneficiile jurnalismului constructiv pe trei niveluri:<\/p>\n<p> <strong>Micro<\/strong> \u2013 publicul s-ar sim\u021bi mai bine dac\u0103 ar experimenta speran\u021b\u0103 \u0219i solu\u021bii \u00een reportaj.<br \/> <strong>Meso<\/strong> \u2013 companiile media creeaz\u0103 o conexiune mai bun\u0103 \u0219i, prin urmare, o acoperire mai mare c\u0103tre publicul lor<br \/> <strong>Macro<\/strong> \u2013 posibile solu\u021bii \u0219i perspective pentru problemele sociale care ar putea avea un impact asupra progresului societ\u0103\u021bii\/un impuls pentru angajament social \u0219i imita\u021bie.<\/p>\n<p> Urlbauer subliniaz\u0103, de asemenea, beneficiile pentru jurnali\u0219ti, deoarece ace\u0219tia \u00een\u0219i\u0219i \u201ese simt foarte cople\u0219i\u021bi de \u0219tirile pe care le-au produs, deoarece se afl\u0103 \u00een prima linie\u201d.<br \/> \u00cen timp ce le prezint\u0103 jurnali\u0219tilor ce ofer\u0103 jurnalismul constructiv, cum ar fi cercetarea pentru a g\u0103si solu\u021bii, ea observ\u0103: \u201eAcest lucru \u00eei poate motiva cu adev\u0103rat pe oameni, auzim adesea asta de la jurnali\u0219tii cu care colabor\u0103m mai \u00eendeaproape\u201d.<\/p>\n<p> Dar nu toate p\u0103r\u021bile ar putea vedea lucrurile \u00een acest fel.<\/p>\n<h2> Critici, provoc\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri<\/h2>\n<p> \u00cen timpul implement\u0103rii conceptului la ziarul german \u201eS\u00e4chsische Zeitung\u201d \u00een 2016, redac\u021bia a \u00eent\u00e2mpinat o oarecare opozi\u021bie. Oliver Reinhard, \u0219ef adjunct al sec\u021biunii de articole, \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 colegii au criticat conceptul numindu-l \u201ealb\u0103ire\u201d.<br \/> Potrivit lui Peter Bro, profesor universitar, doctor \u00een filosofie \u0219i director al centrului de Jurnalism de la Universitatea din Danemarca de Sud, criticile aduse jurnalismului constructiv includ faptul c\u0103 este prea pozitiv\/insuficient de critic, apropierea de activism \u0219i o defini\u021bie neclar\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea din urm\u0103, Institutul Reuters consider\u0103 c\u0103 r\u0103d\u0103cinile acestei provoc\u0103ri pentru jurnalismul constructiv rezid\u0103 \u00eentr-o lips\u0103 de precizie conceptual\u0103, deoarece primii sus\u021bin\u0103tori nu au clarificat prea bine conceptul, ceea ce a dus la interpret\u0103ri \u0219i practici variate.<\/p>\n<p> \u00cens\u0103 criticile conform c\u0103rora jurnalismul constructiv este prea pozitiv au fost respinse de sus\u021bin\u0103tori \u2013 deoarece jurnalismul constructiv nu \u00ee\u0219i propune s\u0103 nu fie critic sau s\u0103 exclud\u0103 problemele din reportajele sale. Sau, a\u0219a cum spune Institutul Reuters, nu este vorba despre concentrarea exclusiv\u0103 pe \u0219tirile \u201ecare te fac s\u0103 te sim\u021bi bine\u201d. Mai degrab\u0103, \u00ee\u0219i propune s\u0103 ofere o perspectiv\u0103 mai echilibrat\u0103, acoperind r\u0103spunsurile la probleme, mut\u00e2nd astfel punctul central de la probleme la solu\u021bii.<br \/> Lisa Urlbauer subliniaz\u0103, de asemenea, c\u00e2t de important ar fi s\u0103 se arate limitele solu\u021biilor. De\u0219i se prezint\u0103 posibile solu\u021bii, adesea problema nu este rezolvat\u0103 100%, \u201edar oamenii au venit cu o mul\u021bime de idei \u0219i adesea oamenii sunt mai surprin\u0219i de ce acestea nu sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u2013 de exemplu, din cauza voin\u021bei politice.\u201d<\/p>\n<p> S\u00e4chsische Zeitung este acum cunoscut\u0103 pentru implicarea activ\u0103 a principiilor jurnalismului constructiv \u00een activitatea sa. La acest ziar, acesta este v\u0103zut acum ca o mentalitate. Implementarea conceptului necesit\u0103 efort, dar recompensele pot fi substan\u021biale: \u201eDac\u0103 dedici timp \u0219i spa\u021biu unor noi perspective, ai putea ajunge la noi publicuri\u201d, a\u0219a cum spune Lisa Urlbauer.<\/p>\n<h2> \u201e\u00cel po\u021bi face al t\u0103u\u201d<\/h2>\n<p> A\u0219a cum am men\u021bionat anterior, defini\u021bia jurnalismului constructiv duce lips\u0103 de precizie, permi\u021b\u00e2nd o gam\u0103 larg\u0103 de interpret\u0103ri. \u00cen acest sens, Lisa Urlbauer \u00eencurajeaz\u0103 jurnali\u0219tii nu neap\u0103rat s\u0103 urmeze metodele prescrise \u00eentocmai, ci mai degrab\u0103 s\u0103 se implice critic \u00een propriile relat\u0103ri: \u201eUita\u021bi-v\u0103 la pove\u0219tile voastre. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 dac\u0103 lipse\u0219te ceva. Vorbi\u021bi cu oamenii. Vorbi\u021bi cu ei despre ce pove\u0219ti \u0219i-ar fi dorit s\u0103 le spunem.\u201d<br \/> \u00cen acela\u0219i timp, ea recunoa\u0219te c\u0103 fiecare redac\u021bie func\u021bioneaz\u0103 diferit. C\u00e2nd vine vorba de jurnalism constructiv, ea subliniaz\u0103: \u201e\u00eel po\u021bi face al t\u0103u\u201d.<\/p>\n<\/p>\n<p><strong>Informa\u021bii suplimentare despre jurnalismul constructiv \/ Cum s\u0103 te opunezi evit\u0103rii \u0219tirilor \u00een jurnalism<\/strong><\/p>\n<p> De Institutul Constructiv: https:\/\/www.mediasupport.org\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/A-Handbook-for-Constructive-Journalism-IMS-and-CI-2022.pdf<br \/> De Reuters: https:\/\/reutersinstitute.politics.ox.ac.uk\/news\/five-things-news-media-can-do-respond-consistent-news-avoidance<br \/> De Institutul din Bonn: https:\/\/www.bonn-institute.org\/en\/news\/sieben-strategien-gegen-nachrichtenvermeidung<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(sursa: https:\/\/www.pexels.com\/de-de\/foto\/mann-stehen-guss-brille-18327490\/) Titluri \u00eendr\u0103zne\u021be, legende ro\u0219ii, semne de exclamare \u2013 peisajul mediatic seam\u0103n\u0103 u\u0219or cu un c\u00e2mp de lupt\u0103 \u00een zilele noastre. \u00cen \u00eencercarea de a capta aten\u021bia, multe redac\u021bii se concentreaz\u0103 pe \u0219tirile negative, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":585,"featured_media":52144,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[656],"tags":[10230,10231],"post_formats":[664],"coauthors":[8509],"class_list":["post-46767","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-conexiuni","tag-bonn-institute-ro","tag-constructive-journalism-ro","post_formats-articole"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46767","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/585"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46767"}],"version-history":[{"count":19,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46767\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46864,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46767\/revisions\/46864"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/52144"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46767"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46767"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46767"},{"taxonomy":"post_formats","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post_formats?post=46767"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=46767"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}