{"id":16911,"date":"2025-06-22T11:55:55","date_gmt":"2025-06-22T11:55:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/?p=16911"},"modified":"2025-06-22T11:57:32","modified_gmt":"2025-06-22T11:57:32","slug":"de-la-risc-la-rezilienta-o-intalnire-internationala-privind-siguranta-jurnalistilor-la-salonic-organizata-de-icsj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.pulse-z.eu\/ro\/de-la-risc-la-rezilienta-o-intalnire-internationala-privind-siguranta-jurnalistilor-la-salonic-organizata-de-icsj\/","title":{"rendered":"De la risc la rezilien\u021b\u0103: o \u00eent\u00e2lnire interna\u021bional\u0103 privind siguran\u021ba jurnali\u0219tilor la Salonic, organizat\u0103 de ICSJ"},"content":{"rendered":"\n
\n

\"\"<\/p>\n

\u00a9ICSJ<\/h6>\n<\/div>\n

Miza libert\u0103\u021bii presei \u00een 2025<\/b><\/h1>\n

Este un fapt c\u0103 libertatea presei este pus\u0103 la \u00eencercare \u00een multe feluri la nivel interna\u021bional, de la atacuri fizice \u00eempotriva jurnali\u0219tilor de strad\u0103 p\u00e2n\u0103 la SLAPPS (procese strategice \u00eempotriva particip\u0103rii publice) \u0219i supraveghere digital\u0103. Siguran\u021ba jurnali\u0219tilor nu mai este doar o cerin\u021b\u0103 profesional\u0103. Devine un pilon al consolid\u0103rii democratice \u0219i al responsabilit\u0103\u021bii publice. Natura multiform\u0103 a acestor amenin\u021b\u0103ri necesit\u0103 r\u0103spunsuri complexe, la nivel institu\u021bional sau prin furnizarea de sprijin psihologic \u0219i juridic, printre altele.<\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 nevoie a dat na\u0219tere reuniunii interna\u021bionale din acest an de la Salonic (14-15 iunie 2025), organizat\u0103 de Centrul Interna\u021bional pentru Siguran\u021ba Jurnali\u0219tilor (ICSJ) \u00een colaborare cu Laboratorul de Jurnalism pentru Pace al Universit\u0103\u021bii Aristotel din Salonic, Secretariatul General pentru Informa\u021bie \u0219i Comunicare, Uniunea Editorilor din Macedonia \u0219i Tracia, ERT etc., cu cooperarea \u0219i sprijinul Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Presei \u0219i al UNESCO. Scopul, a\u0219a cum s-a subliniat la deschidere, este tranzi\u021bia \u201ede la risc la rezilien\u021b\u0103\u201d, nu doar ca retoric\u0103 abstract\u0103, ci ca o strategie opera\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe cooperare intersectorial\u0103, emancipare educa\u021bional\u0103 \u0219i vigilen\u021b\u0103 institu\u021bional\u0103.<\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 p\u0103rea s\u0103 serveasc\u0103 drept forum pentru ac\u021biuni coordonate, unde cercet\u0103tori, jurnali\u0219ti, sindicate, avoca\u021bi \u0219i func\u021bionari publici s-au reunit pentru a construi un ecosistem jurnalistic mai rezistent.<\/span><\/p>\n<\/p>\n

ICSJ ca centru al rezilien\u021bei: de la cercetare la ac\u021biune<\/b><\/h2>\n

Conferin\u021ba de la Salonic a fost un moment crucial \u00een procesul de transformare a ICSJ \u00eentr-un organism interna\u021bional cu ac\u021biune multipl\u0103. Dup\u0103 cum a declarat profesorul Nikos Panagiotou, \u0219eful Centrului, \u00een timpul conferin\u021bei:<\/span><\/p>\n

\u201eAceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire marcheaz\u0103 o trecere pentru ICSJ de la un centru de cuno\u0219tin\u021be la o platform\u0103 pentru sprijin tangibil. Prin combinarea cercet\u0103rii cu colabor\u0103ri intersectoriale \u0219i instrumente educa\u021bionale, oferim sprijin practic jurnali\u0219tilor care lucreaz\u0103 sub presiune\u201d (Panagiotou, comunicare personal\u0103, 15 iunie 2025).<\/span><\/p>\n

Varietatea subiectelor abordate, de la securitatea cibernetic\u0103 la impactul psihologic \u0219i garan\u021biile institu\u021bionale, reflect\u0103 extinderea misiunii Centrului, unde, potrivit domnului Panagiotou, nevoia de a recunoa\u0219te jurnali\u0219tii ca bun public este acum mai relevant\u0103 ca niciodat\u0103:<\/span><\/p>\n

\u201eAccesul la informa\u021bii fiabile trebuie recunoscut ca un bun public. Aceasta este piatra de temelie a oric\u0103rui mare demers democratic\u201d (Panagiotou, comunicare personal\u0103, 15 iunie 2025).<\/span> <\/p>\n

\n

\"\"<\/p>\n

\u0218eful ICSJ, prof. Nikos Panagiotou
\u00a9ICSJ<\/h6>\n<\/div>\n

Conferin\u021ba a eviden\u021biat ini\u021biative cheie care extind rolul interna\u021bional al ICSJ \u0219i consolideaz\u0103 misiunea sa intersectorial\u0103. Pe de o parte, este organizat\u0103 o reuniune interna\u021bional\u0103 specializat\u0103 dedicat\u0103 jurnalismului despre traume, cu scopul de a dezvolta \u00een comun practici de sprijin psihologic. Aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 reuneasc\u0103 psihologi specializa\u021bi, coresponden\u021bi de r\u0103zboi \u0219i editori \u00een jurul unei mese comune, pun\u00e2nd bazele unor practici de sprijin axate pe traume.<\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, a\u0219a cum a subliniat prof. Panagiotou, \u0219eful ICSJ,<\/span> \u201es-au format noi colabor\u0103ri cu sindicatele jurnali\u0219tilor, institu\u021biile academice \u0219i organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile pentru a crea \u00een comun programe de formare, protocoale de siguran\u021b\u0103 \u0219i re\u021bele de asisten\u021b\u0103 juridic\u0103\u201d.<\/span> Parteneriatele sunt cruciale \u00een protejarea jurnalismului cu mijloace practice \u0219i garan\u021bii institu\u021bionale, at\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional.<\/span><\/p>\n

\u00cen plus, se pune un accent deosebit pe participarea noii genera\u021bii de jurnali\u0219ti, prin ateliere interactive de rezolvare a problemelor \u0219i de elaborare a strategiilor, creativitatea \u0219i competen\u021ba digital\u0103 a tinerilor profesioni\u0219ti constituind nucleul dezvolt\u0103rii unor strategii de securitate durabile.<\/span> <\/p>\n

\n

\"\"<\/p>\n

Panel 1: Promovarea siguran\u021bei jurnali\u0219tilor: politici na\u021bionale, eforturi legislative \u0219i cooperare interna\u021bional\u0103 Moderator: Yannis Kotsifos, director, Uniunea Jurnali\u0219tilor din Macedonia \u0219i Tracia. Vorbitori: Nikolaos Panagiotou, director, ICSJ, profesor, Departamentul de Jurnalism \u0219i Comunicare, Universitatea Aristotel. Guildo Keel, consilier principal \u00een cadrul Biroului OSCE RfoM. Aikaterini Polyzou, \u0219efa Departamentului pentru Media Audiovizual\u0103 \u0219i Internet, Secretariatul General pentru Comunicare \u0219i Media. Nedjeljko Rudovic, director general al Direc\u021biei Media din Guvernul Muntenegrului. \u00a9ICSJ<\/h6>\n<\/div>\n

Modernizarea misiunii ICSJ este consacrat\u0103 de recunoa\u0219terea sa institu\u021bional\u0103 la nivel interna\u021bional. Includerea sa \u00een Repertoriul global al mecanismelor na\u021bionale de siguran\u021b\u0103 al UNESCO \u0219i rolul s\u0103u de punct na\u021bional de contact \u00een cadrul campaniei \u201eJurnali\u0219tii chestiuni\u201d a Consiliului Europei sunt pa\u0219i indicativi care confirm\u0103 pozi\u021bia sa strategic\u0103 ca partener na\u021bional \u0219i interna\u021bional pentru protec\u021bia jurnali\u0219tilor \u0219i consolidarea libert\u0103\u021bii presei (1)<\/a> .<\/span><\/p>\n

Dimensiunea interna\u021bional\u0103: UNESCO, OSCE, voin\u021ba politic\u0103<\/b><\/h2>\n

O caracteristic\u0103 cheie a conferin\u021bei a fost faptul c\u0103 nu a fost produsul unei singure ini\u021biative na\u021bionale, ci \u0219i un punct de convergen\u021b\u0103 pentru vocile institu\u021bionale globale pe tema siguran\u021bei jurnali\u0219tilor, unde prezen\u021ba interna\u021bional\u0103 puternic\u0103 la nivel institu\u021bional \u0219i retoric a eviden\u021biat necesitatea de a asigura libertatea presei \u0219i siguran\u021ba jurnali\u0219tilor – dou\u0103 lucruri care nu mai pot fi v\u0103zute separat. Dimpotriv\u0103, ele constituie fundamentele coeziunii democratice \u0219i ale responsabilit\u0103\u021bii politice.<\/span><\/p>\n

Tawfik Jelassi, directorul general adjunct pentru comunicare \u0219i informare al UNESCO, a pus un accent deosebit pe abordarea tripl\u0103 \u201ePrevenire \u2013 Protec\u021bie \u2013 Urm\u0103rire penal\u0103\u201d, care st\u0103 la baza Planului de ac\u021biune al ONU privind siguran\u021ba jurnali\u0219tilor \u0219i problema impunit\u0103\u021bii. Cu o retoric\u0103 incisiv\u0103 \u0219i bine documentat\u0103, el a prezentat cele mai recente rapoarte ale Organiza\u021biei:<\/span><\/p>\n

\u201e\u00centre 2022 \u0219i 2023, 162 de jurnali\u0219ti \u0219i lucr\u0103tori din mass-media au fost uci\u0219i la nivel global. Aceasta reprezint\u0103 o cre\u0219tere de 38% fa\u021b\u0103 de bieniul precedent. \u0218i mai alarmant: 86% dintre aceste crime r\u0103m\u00e2n nerezolvate.\u201d<\/span><\/p>\n

Potrivit lui Jelassi, cea mai urgent\u0103 problem\u0103 acum este adoptarea unor \u201emecanisme de protec\u021bie institu\u021bional\u0103 care nu se limiteaz\u0103 la instruire ocazional\u0103, ci sunt integrate \u00een culturile politice na\u021bionale\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, el a l\u0103udat decizia Greciei de a g\u0103zdui programe institu\u021bionale \u0219i educa\u021bionale precum ICSJ, ad\u0103ug\u00e2nd:<\/span><\/p>\n

\u201eFelicit\u0103m ICSJ pentru rolul s\u0103u de lider \u00een acest domeniu. Includerea sa \u00een Repertoriul global UNESCO al mecanismelor na\u021bionale de siguran\u021b\u0103 reflect\u0103 un angajament ferm fa\u021b\u0103 de standardele na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale privind siguran\u021ba jurnali\u0219tilor.\u201d<\/span><\/p>\n

\u00cen numele Organiza\u021biei pentru Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa, Jan Braathu, \u0219eful Misiunii pentru Libertatea Presei, a transmis un mesaj clar \u00een favoarea con\u0219tientiz\u0103rii politice, recunosc\u00e2nd amenin\u021b\u0103rile tot mai mari cu care se confrunt\u0103 jurnali\u0219tii din statele membre OSCE:<\/span><\/p>\n

\u201e\u00cen \u00eentreaga regiune OSCE, jurnali\u0219tii continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu o serie de amenin\u021b\u0103ri: de la a fi viza\u021bi \u0219i ataca\u021bi atunci c\u00e2nd relateaz\u0103 despre demonstra\u021bii, p\u00e2n\u0103 la m\u0103suri de supraveghere \u0219i campanii denigratoare care vizeaz\u0103 discreditarea rolului lor.\u201d<\/span><\/p>\n

Braathu a pus un accent deosebit pe cooperarea institu\u021bional\u0103 cu ICSJ, recunosc\u00e2nd importan\u021ba acesteia ca loc de educa\u021bie \u0219i pilon simbolic pentru legitimarea misiunii jurnalistice. El a afirmat c\u0103 \u201eSiguran\u021ba jurnali\u0219tilor nu \u021bine doar de integritatea lor fizic\u0103. Este o chestiune de rezilien\u021b\u0103 democratic\u0103\u201d, \u00eencheind cu:<\/span><\/p>\n

\u201eNumai jurnali\u0219tii pricepu\u021bi pot contribui eficient la furnizarea informa\u021biilor de care cet\u0103\u021benii au nevoie pentru a participa la guvernarea democratic\u0103.\u201d<\/span><\/p>\n

Deosebit de interesant\u0103 a fost declara\u021bia Tamarei Vujovi\u0107, ministrul Culturii \u0219i Mass-media din Muntenegru, care, cu o popula\u021bie mai mic\u0103 de 650.000 de locuitori, are peste 200 de institu\u021bii media active \u0219i o sfer\u0103 public\u0103 plin\u0103 de via\u021b\u0103, de\u0219i adesea polarizat\u0103. \u00cen ciuda obstacolelor structurale \u0219i a provoc\u0103rilor istorice din regiunea Balcanilor de Vest, ministrul a subliniat voin\u021ba politic\u0103 a guvernului de a crea un mediu de securitate \u0219i independen\u021b\u0103 pentru jurnali\u0219ti, garantat institu\u021bional.<\/span><\/p>\n

\u201eNu putem schimba toate condi\u021biile, dar putem construi \u00eempreun\u0103 un sistem care s\u0103 ofere siguran\u021b\u0103 celor care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 vorbeasc\u0103. Avem nevoie de institu\u021bii, nu doar de inten\u021bii bune\u201d (1)<\/a><\/span> .<\/span><\/p>\n

Ministrul a subliniat, de asemenea, importan\u021ba cooper\u0103rii transfrontaliere \u0219i a instrumentelor europene comune, \u00eent\u0103rind convingerea c\u0103 siguran\u021ba jurnali\u0219tilor nu este doar o problem\u0103 a \u201emarilor puteri\u201d sau a zonelor de r\u0103zboi, ci o problem\u0103 european\u0103 comun\u0103 care prive\u0219te \u0219i democra\u021biile \u00een tranzi\u021bie \u2014 unde institu\u021biile sunt testate zilnic, iar protec\u021bia politic\u0103 a informa\u021biilor nu este o certitudine.<\/span><\/p>\n

Numitorul comun al interven\u021biilor a fost necesitatea accesului la date fiabile \u0219i de \u00eenalt\u0103 calitate pentru a fundamenta interven\u021bia, a elimina impunitatea \u0219i a construi politici pe baze solide. Pe aceast\u0103 baz\u0103, cooperarea intersectorial\u0103 \u0219i institu\u021bionalizarea responsabilit\u0103\u021bii au fost prezentate nu ca o \u201eambi\u021bie\u201d, ci ca o necesitate.<\/span><\/p>\n<\/p>\n

Fotojurnalismul \u00een prima linie: traume, rezilien\u021b\u0103 \u0219i vulnerabilitate uman\u0103<\/b><\/h2>\n

Unul dintre cele mai memorabile momente ale conferin\u021bei a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea public\u0103 a experien\u021belor fotojurnali\u0219tilor Lefteris Pitarakis \u0219i Kostas Tsironis. Cei doi profesioni\u0219ti, cu mul\u021bi ani de experien\u021b\u0103 \u00een zone de criz\u0103, de la zone de r\u0103zboi la zone afectate de calamit\u0103\u021bi naturale, au dat glas la ceea ce adesea r\u0103m\u00e2ne nespus: consecin\u021bele psihologice ale traumelor profesionale \u0219i linia fin\u0103 dintre realismul obiectivului \u0219i nevoia de supravie\u021buire a persoanei din spatele acestuia.<\/span><\/p>\n

Kostas Tsironis, fotojurnalist pentru ANA-MPA (Agen\u021bia de \u0218tiri din Atena – Agen\u021bia de Pres\u0103 Macedonia) a f\u0103cut referire la \u201eo situa\u021bie bipolar\u0103\u201d \u00eentre momentele de adrenalin\u0103 din timpul unei misiuni \u0219i revenirea la normalitate.<\/span> \u201eReporteri despre incendii, crize, evenimente extreme… \u0219i apoi te \u00eentorci acas\u0103 \u0219i e ca \u0219i cum nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. Aceast\u0103 alternan\u021b\u0103 \u00ee\u021bi poate afecta mintea.\u201d<\/span> Descrierea sa a perioadei de criz\u0103 economic\u0103 din Grecia a fost profund personal\u0103 \u0219i uman\u0103, cu un punct de ruptur\u0103 al colapsului mental care i-a amintit c\u0103<\/span> \u201enici alcoolul, nici \u00eenlocuitorii nu sunt solu\u021bia\u201d.<\/span> \u00cen schimb, ceea ce este nevoie este \u201e<\/span> cineva apropiat s\u0103 fie acolo\u201d.<\/span> \u00cen acela\u0219i timp, a vorbit realist despre pesimismul s\u0103u cu privire la perspectiva sprijinului institu\u021bional din partea sindicatelor respective, recunosc\u00e2nd<\/span> \u201ementalitatea dur\u0103 \u0219i rezistent\u0103\u201d<\/span> care predomin\u0103, adesea \u00een detrimentul st\u0103rii mentale a profesioni\u0219tilor din mass-media.<\/span> <\/p>\n

\n

\"\"<\/p>\n

Panel: Cadre de prim\u0103 linie: Fotojurnali\u0219ti aprecia\u021bi despre documentarea conflictelor, crizelor \u0219i a problemelor umane
Rezilien\u021b\u0103
Moderator: Ilias Nikezis, director executiv al ICSJ
Vorbitori:
Lefteris Pitarakis, videojurnalist, Associated Press
Kostas Tsironis, fotojurnalist, Agen\u021bia de \u0219tiri macedonean\u0103 atenian\u0103
\u00a9ICSJ<\/h6>\n<\/div>\n

\u00cen acela\u0219i context, Lefteris Pitarakis, jurnalist foto \u0219i video de la Associated Press, cu experien\u021b\u0103 \u00een zone de r\u0103zboi precum Afganistan, Palestina \u0219i Irak, a descris necesitatea unei distan\u021b\u0103ri con\u0219tiente:<\/span> \u201e\u00cen spatele camerei exist\u0103 o implicare profesional\u0103, nu personal\u0103.\u201d<\/span> Cu toate acestea, el a recunoscut c\u0103 presiunea mental\u0103 este constant\u0103 \u0219i c\u0103 mul\u021bi colegi recurg la substan\u021be pentru a face fa\u021b\u0103 traumei: \u201eNu ai nevoie de whisky, ai nevoie de ap\u0103 \u0219i de cineva care s\u0103 fie acolo pentru tine.\u201d La fel de semnificativ\u0103 a fost referirea sa la Centrul DART pentru Jurnalism \u0219i Traum\u0103, subliniind necesitatea de a \u00eencorpora astfel de practici de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een cadre mai institu\u021bionale \u0219i na\u021bionale.<\/span><\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, ambele interven\u021bii au convergut asupra unui adev\u0103r vital: primul pas \u00een abordarea traumei nu este tratamentul, ci prezen\u021ba, pur \u0219i simplu a fi acolo. O reamintire uman\u0103, simpl\u0103 \u0219i esen\u021bial\u0103.<\/span><\/p>\n

Un seminar de supravie\u021buire pentru jurnali\u0219ti<\/b><\/h2>\n

Printre atelierele practice care s-au remarcat \u00een cadrul conferin\u021bei, seminarul de prim ajutor pentru jurnali\u0219tii de teren a fost una dintre cele mai directe \u0219i utile interven\u021bii. Conceput pentru a r\u0103spunde nevoilor reale ale reporterilor care relateaz\u0103 despre proteste, zone de r\u0103zboi sau dezastre naturale, seminarul a oferit cuno\u0219tin\u021be de baz\u0103, dar esen\u021biale, despre cum s\u0103 gestionezi situa\u021biile de urgen\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Participan\u021bii au fost instrui\u021bi \u00een abilit\u0103\u021bi precum tratarea r\u0103nilor, efectuarea resuscitarii cardiopulmonare, recunoa\u0219terea simptomelor critice \u0219i transportul \u00een siguran\u021b\u0103 al persoanelor r\u0103nite, prin intermediul unor scenarii realiste \u0219i simul\u0103ri la fa\u021ba locului. Majoritatea participan\u021bilor au descris experien\u021ba ca fiind \u201euna dintre cele mai semnificative \u0219i necesare pe care le-am avut vreodat\u0103\u201d, \u00een timp ce mai mul\u021bi au remarcat c\u0103 acest tip de instruire practic\u0103 ar trebui s\u0103 fie obligatorie \u00een programele de educa\u021bie jurnalistic\u0103, precum \u0219i \u00een ghidurile editoriale media.<\/span><\/p>\n

Atelierul de lucru a \u00eent\u0103rit filosofia conferin\u021bei, conform c\u0103reia siguran\u021ba nu este doar o problem\u0103 institu\u021bional\u0103 sau tehnic\u0103, ci \u0219i o chestiune de preg\u0103tire zilnic\u0103, supravie\u021buire \u0219i camaraderie pe teren.<\/span> <\/p>\n

\n

\"\"<\/p>\n

\u00a9ICSJ<\/h6>\n<\/div>\n

Recomand\u0103ri de politici \u0219i ziua urm\u0103toare<\/b><\/h2>\n

La \u00eencheierea conferin\u021bei, a fost clar c\u0103 protec\u021bia jurnali\u0219tilor nu se poate limita la activit\u0103\u021bi de advocacy, ci necesit\u0103 interven\u021bii structurale, cadre de colaborare \u0219i responsabilitate politic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t siguran\u021ba s\u0103 fie institu\u021bionalizat\u0103 \u0219i implementat\u0103 \u00een practic\u0103, nu ca excep\u021bii, ci ca regul\u0103.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cum a subliniat Nikos Panagiotou, \u0219eful ICSJ,<\/span> \u201eaceast\u0103 conferin\u021b\u0103 marcheaz\u0103 o trecere de la \u00eenregistrarea academic\u0103 la co-crearea practic\u0103 de solu\u021bii. ICSJ nu este doar un centru de cercetare, ci este un domeniu de convergen\u021b\u0103, interven\u021bie \u0219i \u00eengrijire pentru cei afla\u021bi \u00een prima linie a informa\u021biei.\u201d<\/span> Participarea intersectorial\u0103 \u0219i alian\u021bele care au ap\u0103rut, a subliniat el,<\/span> \u201edeschid calea pentru crearea de instrumente institu\u021bionale, at\u00e2t \u00een \u200b\u200binteriorul, c\u00e2t \u0219i dincolo de grani\u021be.\u201d<\/span> \u00cen acela\u0219i timp, cooperarea cu asocia\u021biile jurnalistice, institu\u021biile academice \u0219i ONG-urile este un al doilea pilon de interven\u021bie. Propunerile specifice se refer\u0103 la:<\/span><\/p>\n